Aceste atacuri ar fi fost derulate de „actori ostili” care au urmărit „modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor şi diluarea gradului de coeziune la nivelul populaţiei”, a declarat Alex Florenţa, într-o conferinţă de presă.
El a explicat că această campanie s-a manifestat prin atacuri cibernetice şi măsuri de destabilizare a ordinii publice.
Alex Florența susține că aceste agresiuni hibride au ocolit politicile platformelor sociale și au folosit „tehnici de inginerie socială care au vizat segmentarea populaţiei în vederea livrării ulterioare a unor mesaje personalizate către audienţe deja receptive, rezultatul scontat fiind deturnarea derulării optime a procesului electoral”.
De asemenea, procurorul general a spus că atacurile au vizat infrastructuri critice, iar „în spatele acestor atacuri coordonate de destabilizare la nivelul ordinii publice interne, se află o coordonare din partea unui actor statal străin”.
El a mai transmis că nici atacurile cibernetice nu sunt evenimente întâmplătoare sau izolate.
„Știri (…) referitoare la atacuri asupra aeroporturilor româneşti acum câţiva ani, a unui întreg sistem de camere de supraveghere, în special din zona frontierei cu Ucraina, sau atacurile din cursul anului 2024 la adresa foarte multor instituţii publice şi agenţii guvernamentale din România (…) fac parte dintr-un atac hibrid coordonat generalizat, în spatele tuturor acestor acţiuni existând în momentul de faţă actori cu legături certe cu Rusia, în special grupuri de hackeri cunoscuţi”, a mai transmis Alex Florenţa.
Legat de alegerile din 2024, procurorul general susține că infrastructura electorală fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice.
Un element important al campaniei a fost „subversiunea politică”, spune procurorul general, realizată prin cultivarea unor rețele media și politice interne, precum și prin sprijinirea grupărilor extremiste.
Astfel, afirmă Alex Florența, în perioada alegerilor prezidențiale din 2024, s-a observat o intensificare a campaniilor de dezinformare și propagandă, mesaje care instigau la ură și violență, inclusiv împotriva autorităților.
Un exemplu dat de Alex Florența a fost cel legat de hashtagul #Revoluție, prin care au fost răspândite genul acesta de mesaje.
„El este asociat în mod automat cu două dintre hashtag-urile fostului candidat independent [nr. Călin Georgescu] și ajunge la un vârf de viralizare la peste 1.800.000 de vizualizări zilnic și la 176 de videoclipuri postate zilnic, toate de același tip și cu aceeași variantă de mesaj”, a arătat Alex Florența.
Procurorul general mai spune că analizele arată că, începând cu 27 noiembrie 2024, campania de promovare a lui Călin Georgescu s-a intensificat pe grupuri deja cunoscute pentru distribuirea de dezinformări, despre care Florența afirmă că fac legătura dintre comunitatea prorusă și grupări extremiste sau conspiraționiste.
„Toate aceste acţiuni de promovare a conţinutului instigator la ură relevă un comportament artificial, intensitatea efervescenţelor din plan social, cu volumul acela uriaş de conţinut de acest tip, fiind vădit disproporţionat faţă de manifestările din spaţiul public, din spaţiul real fizic”, spune procurul general.
El adaugă că scopul acestor acțiuni este acela de influențare a spaţiului informaţional care să amplifice stări de nemulţumire și să ducă, mai apoi, inclusiv la „acţiuni stradale de amploare”.
„Totul urmărește (…) crearea unei stări de tensiune, de teamă, de angoasă în rândul opiniei publice, care prin aceste trăiri ajunge la un moment dat să se polarizeze pe diferite segmente de opinie”, spune Alex Florența.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
