Într-un clasament al țărilor europene, România se află în zona de mijloc a clasamentului pornind de la valoarea din Produsul Intern Brut a sprijinului militar, financiar și umanitar acordat Ucrainei de la începutul războiului.
Țări precum Danemarca (3,3% din PIB), Estonia (3,2%), Lituania (2,5%), Polonia (1,3%) sau Țările de Jos (1,4%) au alocat sume mult mai mari, raportat la dimensiunea economiei lor.
State mari și bogate din Europa precum Germania (1% din PIB) sau Franța (0,8%) au contribuit proporțional mai mult decât România.
Raportat la PIB, sprijinul României este comparabil cu cel al unor state ca Italia, Spania sau Cehia (toate la 0,6% din PIB) și chiar cu cel al Statelor Unite (0,6%), arată raportul Consiliului Fiscal
În termeni absoluți însă, SUA au oferit Ucrainei sprijin cu o valoare de peste 100 de ori mai mult (114,6 miliarde euro).
Suma acordată de România Ucrainei înseamnă aproximativ 0,2% din PIB în fiecare an.
Pentru comparație, aceasta sumă este echivalentul a 10% din dobânzile pe care România le plătește anual pentru datoria publică.
În 2024, aproximativ 0,2% din PIB a fost alocat în bugetul de stat pentru cultură și sport.
Într-un interviu la Antena 3 CNN, ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu, a declarat că România a dat Ucrainei de la gloanţe la sistemul Patriot însă că detaliile concrete ale pachetelor de ajutor militar sunt clasificate.
„Vom vedea împreună cu premierul şi cu preşedintele în ce măsură şi ce putem declasifica din asta, pentru că, practic, noi spunem şi cu ce ne-am golit depozitele şi asta nu e neapărat cel mai bun lucru să-l faci public”, a explicat Moșteanu la Antena 3 CNN.
Consiliul Fiscal precizează că sprijinul oferit de România a venit în condițiile în care finanțele publice românești se confruntă cu un deficit semnificativ.
România se află în procedura de deficit excesiv din 3 aprilie 2020, în urma deficitului de peste 4,3% din PIB din 2019 (înainte de pandemie și război), cel mai mare din UE și la vremea respectivă.
Deficitul bugetar a crescut constant de atunci, de la 7,1% din PIB în 2021 până la un vârf de 9,3% în 2024, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană.
Dezinformări privind impactul asupra deficitului
Documentul Consiliul Fiscal a apărut după ce europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea, a Consiliului să analizeze ce impact au sumele oferite Ucrainei și Republicii Moldova asupra deficitului bugetar.
Pe rețelele sociale a apărut în ultima perioadă informația falsă potrivit căreia deficitul bugetar record ar proveni din ajutorul acordat de România Ucrainei și Republicii Moldova iar oprirea sprijinului ar reduce deficitul, semnalează Curs de Guvernare.
Relatările false ar arta că România acordă 3,5% din PIB Ucrainei și 1,5% din PIB Republicii Moldova, ca asistență, iar stoparea ajutorului ar reduce deficitul până în punctul în care nu ar fi nevoie de majorări de taxe.
Potrivit datelor din raportul Consiliului Fiscal, impactul bugetar al sprijinului pentru Ucraina este unul minor, de aproximativ 0,2% din PIB pe an.
Analizele Consiliului Fiscal au arătat până acum că deficitul bugetar foarte mare din ultimii ani este cauzat de programări financiare inadecvate, decizii inoportune de politică fiscală și lipsa creșterii veniturilor bugetare.
Legat de deficitul din anul 2024, 9,3% din PIB, Consiliului Fiscal a arătat că acesta a fost generat de majorările de salarii din sistemul public, de indexarea și recalcularea pensiilor și de schema de compensare a prețurilor din sectorul energetic.
Ucraina reprezintă o țară tampon esențială împotriva amenințărilor rusești la granița estică a României, și contribuie la securitatea regională prin menținerea integrității teritoriale și a stabilității în Marea Neagră.
Oficialii români dar și europeni au declarat frecvent că sprijinul acordat Ucrainei nu este doar un act de solidaritate, ci o investiție în apărarea României și a blocului european, prevenind extinderea conflictului și protejând interesele economice românești și europene.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
