Interviul acordat ambasadorul Rusiei la București este publicat de agenţia oficială rusă sub titlul „România nu îşi poate permite unirea cu Moldova”, informează news.ro.
Unirea cu Moldova
Întrebat dacă, după ce autorităţile din Moldova „au lansat ideea” unirii cu România, se întrevăd deja paşi concreţi în această direcţie, ambasadorul a sugerat că ideea nu se bucură de sprijin în rândul populaţiei din Republica Moldova, pentru că în secolul XX „Moldova a trecut prin două ocupaţii româneşti”, în timpul cărora s-ar fi comis abuzuri.
„Amintirea evenimentelor din acei ani a rămas vie în rândul poporului moldovean şi, deocamdată, aceasta serveşte ca un antidot împotriva ideii de unire. Majoritatea populaţiei, după cum se ştie, nu o susţine”, afirmă Vladimir Lipaev.
Întrebat cum se raportează România şi cum reacţionează locuitorii din România la ideea unirii cu Moldova, Lipaev susţine că „ideea că românii şi moldovenii ar fi un popor unic, dar împărţit (…) s-a înrădăcinat destul de puternic în conştiinţa publică, datorită propagandei agresive” şi este exploatat de partidele şi politicienii de orientare naţionalistă, care îl speculează în scopuri electorale.
„Cu toate acestea, la Bucureşti se conştientizează totuşi diferenţa dintre ceea ce se doreşte şi ceea ce este posibil. Naraţiunea oficială este că mai întâi moldovenii înşişi trebuie să se pronunţe în favoarea unirii, iar apoi se va vedea. Merită reamintit faptul că Moldova contemporană este una dintre cele mai sărace ţări din Europa, în mare parte datorită politicii echipei (preşedintei Maia) Sandu. De aceea, aici există temerea că bugetul românesc pur şi simplu nu va suporta cheltuielile legate de unire”, susţine ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti. „De aceea se vorbeşte mai mult despre integrarea Moldovei prin aderarea acesteia la Uniunea Europeană, ceea ce ar permite Bucureştilui să transfere o parte semnificativă a costurilor către parteneri”, adaugă el.
„Românizarea societății moldovenești”
Cu toate acestea, el acuză elita politică de la Chişinău, care ar fi loială Bucureştilui, că impune „românizarea” societăţii.
„În şcoli nu se predă limba moldovenească, ci limba română, se studiază istoria nu a moldovenilor, ci a românilor, şi asta într-o lumină falsificată, distorsionată. Aproape toţi politicienii de frunte, inclusiv preşedinta Maia Sandu, deţin paşapoarte româneşti. În principalele funcţii de stat sunt numiţi foşti şi actuali funcţionari români. Securitatea Republicii Moldova, sistemul său energetic şi bancar sunt plasate sub controlul direct al Bucureştiului”, arată ambasadorul.
România, posibil punct de plecare pentru declanşarea unui conflict cu Rusia
Ambasadorul comentează şi importanţa României în NATO, dat fiind că aici funcţionează al doilea centru de coordonare NATO ca mărime, la baza aeriană 71 de la Câmpia Turzii. Diplomatul minimizează, însă, greutatea României în Alianţă şi spune că adevărata ameninţare la adresa României nu o reprezintă Rusia, ci apartentenţa la NATO, pentru că, avertizează el, România ar putea fi folosită ca punct de plecare pentru declanşarea unui conflict cu Rusia.
„Faptul că România este una dintre principalele ţări de tranzit pentru livrările de armament către Ucraina nu este un secret. Astfel, şi de această dată, Bucureştiul şi-a pus la dispoziţie infrastructura pentru găzduirea noului centru militar şi prezintă acest lucru ca o creştere semnificativă a profilului său în cadrul blocului NATO. Totuşi, trebuie înţeles că participarea reală a României la coordonarea livrărilor de armament şi echipamente către Ucraina, precum şi la activitatea centrului logistic menţionat, este proporţională cu influenţa şi rolul acestei ţări în cadrul Alianţei Nord-Atlantice.
Astăzi, autorităţile române găzduiesc cu plăcere obiective militare NATO pe teritoriul lor şi pledează insistent pentru creşterea prezenţei contingentului militar străin pe teritoriul ţării. Justifică acest lucru prin mitica „ameninţare rusă”. Preferă să nu vadă, sau poate chiar nu înţeleg sincer, că principala ameninţare la adresa securităţii ţării nu provine din Rusia, ci din apartenenţa la blocul agresiv NATO”, afirmă ambasadorul.
„Riscurile sunt ignorate”
„Riscurile legate de faptul că România ar putea fi folosită ca punct de plecare pentru declanşarea unui conflict cu Rusia, aşa cum s-a întâmplat deja odată, sunt ignorate cu uşurinţă şi ascunse populaţiei”, a avertizat Vladimir Lipaev.
„Se pare că lecţiile trecutului nu au fost învăţate pe deplin la Bucureşti. Totuşi, acest lucru nu surprinde prea mult, dacă citim modul în care este interpretată istoria secolului XX şi a celui de-al Doilea Război Mondial în manualele locale”, a comentat reprezentantul Moscovei la Bucureşti.
Întrebat despre ajutorul militar acordat de Bucureşti Kievului, ambasadorul subliniază că acesta este ţinut secret, dar susţine că „se observă într-adevăr oboseala societăţii faţă de povara ajutorului acordat regimului de la Kiev. Conform ultimelor sondaje de opinie publică, peste 40% din populaţie consideră că nu merită să se acorde un astfel de ajutor. În acelaşi timp, creşte numărul cetăţenilor convinşi că tocmai Rusia va câştiga conflictul din Ucraina”, asigură ambasadorul.
Acuze la adresa Bisericii Ortodoxe Române
Ambasadorul este întrebat şi despre schisma bisericească din Moldova şi despre „rolul României” în acest proces. El acuză Biserica Ortodoxă Română că, „bazându-se pe sprijinul actualelor autorităţi moldovene, desfăşoară în mod deschis activităţi de înlăturare a ortodoxiei ruse şi de subordonare a Bisericii Ortodoxe din Moldova aşa-numitei Mitropolii Basarabene a Bisericii Ortodoxe Române”.
„De fapt, prin astfel de justificări ipocrite se încearcă acoperirea unei expansiuni agresive pe teritoriul canonic străin, ceea ce nu numai că duce la o schismă bisericească în Moldova, dar şi loveşte unitatea şi autoritatea ortodoxiei mondiale în ansamblu”, comentează diplomatul rus.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.
