Începând cu luna august 2025 au intrat în vigoare noile reglementări privind reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) din pensii și indemnizații, incluzându-le pe cele militare, deși casa de pensii este separată de cea care plătește pensiile civililor, iar contributivitatea la soldă este o absurditate. Astfel, militarilor li se taie, de fapt, mai multe drepturi și beneficii pe care statul le-a oferit pentru a justifica un regim de lucru total diferit de cel care corespunde cu Codul Muncii. De exemplu, în Armată, Jandarmerie și serviciile de intelligence se lucrează și 72 de ore, în anumite situații, iar orele suplimentare nu se plătesc. Aceste modificări apar ca urmare a aplicării Legii nr. 141/2025, care aduce completări Codului fiscal, încălcându-se astfel un principiu constituțional. O astfel de modificare nu se poate face decât prin altă lege organică – votată de Parlament.
Mai mulți rezerviști (pensionari militari) din sistemul de apărare vor să dea statul în judecată pentru a-și recupera drepturile încălcate de actualul Guvern. Militarilor li se acordau anumite beneficii, mai ales pentru a compensa condițiile de lucru care nu au nimic în comun cu cele ale angajaților din toate celelalte domenii.
Cei care lucrează în sistemul de apărare nu au program de lucru de 8 ore, cu pauze și concedii luate oricând doresc. În plus, nu au nici măcar dreptul să se organizeze în sindicate și să-și apere drepturile, cât timp sunt în serviciu. Prin eliminarea drepturilor care le erau acordate și prin aplicarea CASS la pensiile militare, Guvernul lovește în rezerviști și în familiile lor – pentru că în primul pachet de măsuri s-a eliminat inclusiv dreptul de asistență medicală gratuită pentru rudele militarilor -, dar efectele sunt și mai grave la nivel de securitate națională, pentru că astfel nu vor mai fi motivați să lucreze în sistemul de apărare mulți dintre cei care acceptau condițiile de lucru pentru că aveau aceste beneficii.
La un program de 48 sau chiar 72 de ore de muncă fără odihnă – pe care îl au mulți dintre ofițerii operativi – nu există compensații, iar pensia militară nu acoperă nici măcar cheltuielile cu tratamentele medicale, deși bolile profesionale rezultate în urma acestui regim de muncă sunt multe și foarte grave.
În spațiul public nici măcar nu apar informații despre situația angajaților din apărare, mai ales din servicii, pentru că nu există sindicate care să le apere drepturile, dar au existat statistici făcute de sindicatele polițiștilor care arată că peste 55% din angajații sistemului de apărare suferă de boli profesionale grave și speranța de viață nu ajunge, în medie, nici măcar la 60 de ani – adică mulți mor la serviciu sau apucă doar câțiva ani de pensie, din cauza deteriorării grave a stării de sănătate.
Citește pe Antena3.ro
O cântăreață de muzică populară a fost prinsă la furat, într-un supermarket. „Am luat niște parfumuri pentru băiatul meu”
Supraimpozitarea se face discriminatoriu
Tocmai de aceea, militarilor ar fi trebuit să li se asigure inclusiv asistență medicală gratuit, după pensionare, dar legea nu se aplică. Acum, după ce li s-au și diminuat pensiile militare, abuziv, prin aplicarea CASS, unora nu le mai ajung banii de pensie nici măcar pentru tratamentele pe care le fac, pentru bolile profesionale pe care le-au dobândit în timpul serviciului.
În această situație au fost aduși rezerviștii români, indiferent în ce structură de apărare a țării au activat, iar ceea ce este și mai grav e faptul că statul nu va mai putea motiva pe nimeni să accepte condițiile de muncă și de pensie din sistem, prin aceste intervenții în legislație, pentru că nu le oferă niciun beneficiu.
„Potrivit noilor dispoziții, pensionarii din sistemele de apărare, ordine publică și securitate națională, inclusiv foștii angajați ai sistemului penitenciar, vor plăti contribuția de sănătate de 10% din pensie, după următoarele reguli: Contribuția se aplică doar asupra sumei care depășește 3.000 de lei/lună; Reținerea va fi efectuată automat, de către Casa de pensii sectorială a MApN (care administrează pensiile militarizate); Măsura este aplicabilă inclusiv pensiilor obținute din afara țării, cu condiția ca acestea să fie declarate în România și să intre sub incidența legislației naționale” – și-a anunțat membrii Sindicatul Național al Polițiștilor din Penitenciare (SNPP).
De exemplu, la o pensie de 4.500 de lei, contribuția CASS de 10% se va aplica doar la suma de 1.500 lei – partea care depășește pragul de 3.000 de lei – rezultând o reținere de 150 lei pe lună, dar în cazul indemnizațiilor acordate prin legi speciale – Decretul-lege nr. 118/1990 (persoane persecutate politic), Legea nr. 44/1994 (veterani de război, invalizi și văduve), Legea nr. 341/2004 (revoluționari și victime ale represiunii comuniste), contribuția CASS se va calcula la întreaga sumă încasată, fără aplicarea deducerii de 3.000 de lei. În acest caz, instituțiile care acordă aceste drepturi vor avea calitatea de plătitor al contribuției, iar reținerea se va face direct din suma brută.
Există precedent și decizii ale instanțelor superioare
Mulți dintre cei afectați de această modificare au trecut și prin altă încercare a statului de a le diminua pensiile, iar acum vor merge din nou în fața instanțelor de judecată cu deciziile anterioare, pentru a-și face dreptate. „Conform legislației românești, dar și europene, pensia este un drept patrimonial garantat, un drept câștigat și un bun în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului, ceea ce implică faptul că nu poate fi diminuată sau anulată prin măsuri unilaterale, protejându-i astfel pe beneficiari. Pensia nu este o simplă subvenție, ci un drept dobândit în urma contribuțiilor sociale și a muncii depuse de către persoana în cauză, fiind «cumpărat» de aceasta”, a explicat, pentru Jurnalul, un fost ofițer SRI care va da statul în judecată pentru recuperarea CASS.
Au fost mai multe procese judecate în perioada 2021-2022 de Curțile de Apel din mai multe zone ale țării, în legătură cu o altă Ordonanță de Urgență care impozita suplimentar pensiile de peste 4.000 de lei – Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Judecătorii au constatat neconstituționalitatea și discriminarea
Curtea de Apel București a constatat, în 2022, că dispozițiile criticate de cei care au dat statul în judecată încălcau art. 16 din Constituție, întrucât, pe de o parte, nu era inserată în preambulul actului o justificare obiectivă în alegerea pragului de 4.000 de lei, astfel că nu rezultă criteriile în funcție de care legiuitorul a ales această valoare a pensiei, atunci când a decis adoptarea măsurii de plată a contribuției de asigurări sociale numai de persoanele care obțin o pensie peste acest prag valoric, iar, pe de altă parte, instanța a apreciat că se produce o discriminare pozitivă în favoarea persoanelor ce obțin o pensie sub valoarea de 4.000 de lei numai pe criterii ce țin de necesități bugetare, care nu sunt justificate suficient prin raportare la pragul valoric ales.
Și Curtea de Apel Galați a constatat neconstituționalitatea supraimpozitării pensiilor de peste 4.000 de lei, arătând că s-a adus atingere statutului magistraților, iar modificarea acestuia se poate realiza doar prin lege organică nu prin OUG sau HG și nici prin asumarea răspunderii Guvernului pe un pachet de măsuri care modifică legi organice. Curtea de Apel Galați a mai arătat că această contribuție consacră o dublă impunere atât asupra salariului din perioada activă, cât și asupra pensiei; totodată, contribuția reglementată are un caracter discriminatoriu, fiind impusă doar acelor pensionari care beneficiau de un cuantum al pensiei mai mare de 4.000 de lei.
În plus față de drepturile plătite prin sistemul public de pensii, cele militare se sprijină și pe deciziile Curții Constituționale nr. 871 și nr. 873 din 25 iunie 2010, prin care s-a stabilit că pensiile de serviciu se bucură de un regim juridic diferit în raport cu pensiile acordate în sistemul public.
De data aceasta a fost modificat doar pragul, coborând până la 3.000 de lei – tot fără nicio justificare atașată la actul normativ -, iar situația este aceeași.
Statutul cadrelor militare poate fi modificat doar de Parlament
Pe lângă faptul că îi lasă fără o parte din banii de pensie, militarilor în rezervă li se încalcă și un drept pe care ar trebui să-l aibă conform Legii nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare: Articolul 26 (1) „Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă și în retragere, pensionari militari au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a) și au acces la cercurile militare, casele de odihnă, sanatoriile, căminele de garnizoană și alte amenajări recreative sau sportive, beneficiind de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale. (2) De aceleași drepturi beneficiază și ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în rezervă și în retragere, foști pensionari militari de invaliditate datorită unor accidente în serviciu ori unor boli contractate în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, care ulterior au optat pentru pensia din sistemul asigurărilor sociale de stat. (3) Membrii familiilor cadrelor militare în rezervă și în retragere, pensionari militari, beneficiază gratuit de asistență medicală în condițiile art. 23 alin. 1 lit. a)” – prevede legea din 1995 care, la rândul ei, nu poate fi modificată decât prin altă lege organică – votată de Parlament. Anularea acestor drepturi nu se poate face prin asumarea răspunderii Guvernului pe un pachet de modificări legislative, conform Constituției României.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
