România, în faza finală a negocierilor cu SUA pentru un acord energetic de 30 de miliarde de dolari
România se apropie de semnarea unuia dintre cele mai mari parteneriate energetice din istoria sa. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat la Europa FM că țara noastră se află în faza finală a negocierilor cu Statele Unite ale Americii pentru un acord de 30 miliarde de dolari, destinat investițiilor în energie nucleară, hidro, pe gaze naturale și în tehnologii avansate de inteligență artificială.
Potrivit ministrului, aceste discuții au loc la cel mai înalt nivel, în colaborare cu oficiali americani precum Chris Wright, omologul său de peste ocean, Gerhard Acker, șeful Energy Dominance Council al Casei Albe, și trimisul special al fostului președinte Donald Trump pentru parteneriate globale.
„Suntem în faza finală pentru un acord de 30 de miliarde în privința investițiilor în România în energie nucleară, hidro, pe gaze naturale și AI Factory și AI Gigafactory”, a declarat Bogdan Ivan.
Proiecte-cheie: Cernavodă, SMR-uri și hub regional de energie
Printre principalele obiective ale parteneriatului se numără retehnologizarea reactoarelor 1 și 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă, precum și construcția unităților 3 și 4, folosind tehnologie americană de ultimă generație.
De asemenea, sunt vizate investiții în reactoare modulare mici (SMR), menite să asigure independența energetică a României pentru următoarele decenii.
„Aceste SMR-uri sunt o prioritate extrem de importantă, pentru că vor asigura energie sigură și curată pentru următorii 30 de ani”, a subliniat Ivan.
Ministrul a explicat că România își consolidează poziția de lider regional în energie, după ce, recent, 16 miniștri ai energiei din Europa Centrală și de Sud-Est s-au reunit la București pentru a valida rolul țării ca „hub energetic și voce comună” în raport cu SUA și Comisia Europeană.
România obține de cinci ori mai multe fonduri europene pentru investiții în rețele
Bogdan Ivan a precizat că, în urma renegocierilor recente la nivel european, România a reușit să atragă fonduri de cinci ori mai mari pentru infrastructura energetică.
Citește pe Antena3.ro
Mașina doctoriței Ștefania Szabo a fost ridicată pentru cercetări. Indiciile descoperite de polițiști în biroul ei
„De la un pachet de 6 miliarde pentru Europa, am obținut 30 de miliarde – de cinci ori mai mult”, a menționat ministrul.
Aceste fonduri vor fi direcționate către modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei, reducerea pierderilor și digitalizarea sistemului energetic național.
De ce plătesc românii mai mult pe factura la energie
În aceeași intervenție radio, Bogdan Ivan a explicat că doar 51% din factura de energie plătită de consumatorii români reprezintă energia activă – restul fiind format din tarife, taxe și pierderi.
„Diferența o reprezintă tarifele de transport, distribuție, furnizare, taxe de certificate verzi, TVA, accize și pierderile tehnologice. În unele cazuri, pierderile din rețea sunt duble față de media Uniunii Europene”, a afirmat ministrul.
Acesta a făcut referire și la așa-numitul consum propriu tehnologic (CPT) – pierderile de energie pe rețea – despre care a spus că reprezintă o problemă majoră în România, „de două ori mai mare decât media europeană”.
Piața de energie din România, de trei ori mai profitabilă pentru traderi
Ivan a atras atenția și asupra faptului că traderii de energie din România înregistrează profituri de trei ori mai mari decât media Uniunii Europene, ceea ce indică o piață vulnerabilă la speculații.
În acest context, Ministerul Energiei colaborează cu Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) pentru a modifica reglementările și a limita practicile speculative.
„Am avut discuții tensionate cu unii funcționari din ANRE, dar conducerea a fost de bună credință. Deja s-au făcut două modificări importante care reduc semnificativ segmentul de speculă în piață”, a precizat ministrul.
România, viitor hub energetic și tehnologic al Europei de Est
Prin acest acord strategic de 30 de miliarde de dolari cu SUA, România își propune să devină centrul regional al energiei curate și al tehnologiilor AI.
Combinând infrastructura existentă cu noile proiecte nucleare și digitale, țara ar putea deveni un model de tranziție energetică în Europa de Est.
