Sambata, 25 Octombrie 2025, ora 12:52
574 citiri
România a pierdut 7 miliarde de euro din fondurile europene de redresare, după ce Comisia Europeană a aprobat un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, în valoare de 21,4 miliarde de euro, în scădere față de alocarea inițială de 28,5 miliarde de euro. Reducerea survine într-un moment dificil pentru economia românească, marcat de cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și de presiuni tot mai mari pentru aplicarea unor reforme fiscale urgente.
Comisia Europeană a aprobat oficial planul revizuit miercuri, o decizie considerată o lovitură semnificativă pentru eforturile României de redresare post-pandemie. Ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a recunoscut dificultățile financiare cu care se confruntă țara, afirmând că România a „supra-contractat proiecte în valoare de 47,4 miliarde de euro, în condițiile în care bugetul inițial era de doar 28,5 miliarde, o discrepanță care a creat un gol de finanțare nesustenabil”, scriu 24chasa.bg și bta.bg.
Deficit record și măsuri de austeritate
România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat din UE și de peste trei ori mai mare decât plafonul european de 3%. Premierul Ilie Bolojan a recunoscut la începutul lunii octombrie că țara a fost „în pragul insolvenței” înainte de aplicarea unor măsuri de austeritate de urgență.
Guvernul a adoptat între timp două pachete fiscale ample, care vizează reducerea deficitului la 8,4% în 2025 și aproximativ 6% în 2026. Printre măsuri se numără creșterea TVA, introducerea unor taxe suplimentare, reduceri de cheltuieli și reforme structurale în domeniile pensiilor, sănătății și administrației publice.
garsoniere de vanzare bucuresti
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că România riscă suspendarea altor fonduri europene dacă nu respectă țintele de deficit stabilite în cadrul Procedurii de Deficit Excesiv a Uniunii Europene.
Între timp, Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit în scădere prognoza de creștere economică a României pentru 2025, la doar 1%, iar agenția Fitch estimează că deficitul ar putea ajunge la 8,5% din PIB.
Cursă contra cronometru pentru fondurile rămase
Potrivit noului PNRR, România are termen până la 31 august 2026 pentru a finaliza toate proiectele aflate în derulare. În caz contrar, riscă să piardă accesul la restul de 17,8 miliarde de euro din fondurile disponibile. Până în octombrie 2025, România a reușit să absoarbă doar 37,6% din fondurile de redresare alocate, ceea ce pune presiune pe autorități să accelereze semnificativ ritmul implementării.
Reforma revizuită include și o derogare importantă în domeniul energetic, care permite României să mențină în funcțiune mai multe termocentrale pe cărbune până în 2029, pentru a proteja peste 4.500 de locuri de muncă în regiunile miniere. Premierul Bolojan a descris această concesie drept „poate cea mai mare victorie pe care România o putea obține în privința sistemului energetic”.
În ciuda reducerii fondurilor, oficialii români au transmis un mesaj de prudență și optimism moderat, subliniind că, împreună cu cele aproximativ 5 miliarde de euro din fondurile de coeziune ale UE, România va avea în jur de 15 miliarde de euro disponibile pentru investiții economice în anul următor.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
