Ministerul Educației și Cercetării (MEC) susține că această valoare „zero” nu reflectă lipsa totală a finanțării, ci ține de metodologia de raportare.
Conform răspunsurilor instituției pentru Edupedu.ro, fondurile pentru cercetarea din universități – unde intră și cea în domeniul educației – sunt încadrate, în mare parte, la categoria „Avansarea generală a cunoașterii”, fără a fi separate clar ca alocări pentru educație.
Din această cauză, suma de 308.000 de euro destinată explicit proiectelor de cercetare în educație figurează ca unică valoare în statistica europeană.
Ministerul indică responsabilitatea pentru transmiterea datelor finale către Eurostat și OCDE ca aparținând Institutului Național de Statistică (INS), pe baza informațiilor furnizate de Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC).
Totuși, între instituții se creează un cerc al responsabilităților pasate: INS trimite întrebările la ANC, ANC către MEC, iar MEC înapoi la INS și ANC.
Practic, alocarea reală nu a fost inexistentă: România a investit 308.000 de euro în 2024 pentru cercetarea în educație, însă raportată la populație, suma este nesemnificativă – rezultând 0 euro pe cap de locuitor, conform Eurostat.
Recomandări
Ce cred vecinii bulgari despre trecerea de la leva la euro de anul viitor: „Nu fiți invidioși!”
Prin comparație, alte state europene cu populații mult mai mici au alocat sume mai mari: Luxemburg – 319.000 euro, Estonia – 331.000 euro.
Ca nivel per capita, România este singura țară cu „zero euro”. Cele mai scăzute valori după noi se înregistrează în Estonia (0,2 euro), Bulgaria, Franța și Polonia (0,4 euro fiecare).
La polul opus se situează Islanda (55,7 euro), Danemarca (16,7 euro), Irlanda (9,2 euro) și Germania (8,3 euro).
Media europeană este de 4,1 euro pe cap de locuitor, în scădere față de 2022-2023, dar mai ridicată decât în anii anteriori.
Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
ABONEAZĂ-TE
Urmărește cel mai nou VIDEO
