Compania Petrom a majorat vineri cu 5 bani prețul litrului de benzină standard la pompă în stațiile sale. Aceasta a fost cea de a șaptea modificare de preț operată de Petrom în luna august și ea vine după scumpirea semnificativă de la 1 august, când prețul benzinei standard a crescut cu 42 de bani pe litru, iar cel al motorinei standard cu 40 de bani pe litru. Scumpirea de la începutul lunii a avut la bază majorarea accizelor și creșterea TVA la 21%, iar majorări similare ale prețurilor au operat atunci și celelalte companii petroliere prezente pe piața românească. Valul de scumpiri al carburanților a făcut ca astăzi în România prețurile să le depășească pe cele din multe țări UE, care, evident, au și o putere de cumpărare mai mare. Situația este similară și în ceea ce privește prețul energiei, august fiind luna în care românii au început să primească noile facturi emise după anularea plafonării, iar surpriza a fost că acestea s-au dublat pentru cei mai mulți dintre ei, în ciuda declarațiilor liniștitoare făcute de autorități înainte de revenirea la piața liberă.
Prețul mediu al benzinei standard, cea cu cifra octanică de 95, ajunsese să coste înainte de ultima scumpire echivalentul a 1,46 de euro/litru, cu tot cu taxe, potrivit datelor publicate pe 21 august de Oil Bulletin, serviciul de monitorizare a prețurilor la carburanți din statele UE al Comisiei Europene. În același timp, prețul mediu al motorinei era de 1,52 de euro pe litru.
De la scump, la mai scump
Prețul mediu al benzinei în țara noastră este încă sub media europeană, dar el a făcut un salt consistent în ultima perioadă. Dacă eram obișnuiți ca doar bulgarii să aibă benzina mai ieftină ca noi, prin ultimele scumpiri am reușit să devansăm Malta, Slovenia, Luxemburg, Lituania, Cehia și Cipru, în timp ce în Ungaria este aproape la egalitate. În ceea ce privește motorina, aici media prețurilor este aproape la egalitate cu media europeană, ceea ce constituie tot o premieră pentru noi. Motorină mai scumpă ca în România era în Suedia, Spania, Slovenia, Slovacia, Polonia, Malta, Luxemburg, Lituania, Letonia, Ungaria, Estonia, Cehia, Cipru, Croația și Bulgaria, în timp ce în restul statelor UE era mai ieftină.
8 milioane de tone de carburant se consumă, în medie, în România, ponderea cea mai mare deținând-o motorina.
După cum a anunțat deja Guvernul, de la 1 ianuarie 2026 urmează o nouă majorare a accizelor de 10%, după cea operată la 1 august 2025, care a fost tot de 10%.
Citește pe Antena3.ro
Două turiste au plecat fără să plătească dintr-o pizzerie din Italia. Patroana le-a dat de urmă și s-a dus cu nota peste ele la cazare
Cum arată prețurile fără taxe
Dacă însă dăm jos taxele din prețul carburanților, prețul unui litru de benzină standard era pe 21 august în România de 0,66 de euro/litru, ceea ce o făcea printre cele mai scumpe din UE. Prețuri ceva mai mari peste cel înregistrat la noi se regăseau în Danemarca (0,84 de euro/l), Estonia (0,77 de euro/l), Olanda (0,76 de euro/l), Spania (0,75 de euro/l), Ungaria și Portugalia (0,74 de euro/l) și Franța (0,73 de euro/l). Din datele publicate de monitorul UE al prețurilor la carburanți, se observă că România, a doua cea mai săracă țară din UE, a reușit să aibă benzina fără taxe – ceea ce înseamnă prețul de producție – mai scumpă ca în Germania (0,64 de euro/l), Austria și Cehia (0,63 de euro/litru), Finlanda (0,57 de euro/l) și Malta (0,58 de euro/l).
La energia electrică stăteam rău, astăzi stăm și mai rău
În a doua jumătate a anului 2024, România a avut al patrulea cel mai mare preț la energie electrică din UE, raportat la puterea de cumpărare, potrivit ultimul raport publicat de Eurostat.
Acesta arăta că 32,69 de euro/100 kWh a fost costul mediu al energiei electrice în România, după ajustarea pentru puterea de cumpărare, un preț mai mare decât în Polonia (34,67), de exemplu, dar sub Germania (35,23) și Cehia (41). În același timp, țări precum Ungaria (10,32 de euro), Bulgaria (12,17 euro) sau Malta (13,01 euro) aveau prețuri mult mai mici. România rămâne una dintre țările unde populația resimte cel mai tare prețul la energie, în condițiile în care după 1 iulie piața a fost din nou liberalizată. De la acea dată au fost eliminate plafoanele de preț pentru energia electrică, de 0,68 de lei/kWh, 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, în funcție de nivelul de consum, tarifele fiind stabilite de la 1 iulie prin contractul încheiat cu furnizorul.
Ofertele apărute în piață sunt acum în medie de până la 1,5 lei/kWh, ceea ce înseamnă practic o dublare a facturilor pentru majoritatea consumatorilor casnici. Asta face ca România să facă un salt consistent în ceea ce privește prețurile, intrând direct în grupul statelor cu prețuri foarte mari calculate la paritatea puterii de cumpărare atât pentru gospodării, cât și pentru companii. În ciuda declarațiilor optimiste ale autorităților că acest proces nu va duce la o creștere accelerată a facturilor, astăzi cea mai mare parte a consumatorilor casnici constată că după eliminarea plafonării prețurilor facturile lor la energia electrică s-au dublat.
Salariul minim ne aruncă la coada UE
O raportare la salariul minim din statele UE a prețului carburanților ne arată cât de scump este acest produs în România. Astfel, potrivit ultimelor date comunicate de Eurostat, în țara noastră se înregistra la începutul acestui an al patrulea cel mai mic salariu minim brut din UE. Dintre acestea, cel mai mic salariu minim se acordă în Bulgaria (551 de euro), urmată de Ungaria (707 euro), Letonia (740 de euro) și România (814 euro). Celelalte state cu salarii minime de sub 1.000 de euro sunt: Slovacia (816 euro), Cehia (826 de euro), Estonia (886 de euro), Malta (961 de euro), Grecia (968 de euro) și Croația (970 de euro).
Salariile minime cu o valoare între 1.000 și 1.500 de euro pe lună se înregistrau în șase țări membre: Cipru (1.000 de euro), Portugalia (1.015 euro), Lituania (1.038 de euro), Polonia (1.091 de euro), Slovenia (1.278 de euro) și Spania (1.381 de euro). Alte șase state membre plăteau un venit minim brut lunar de peste 1.500 de euro. Este vorba de Franța (1.802 euro), Belgia (2.070 de euro), Germania (2.161 de euro), Țările de Jos (2.193 de euro), Irlanda (2.282 de euro) și Luxemburg (2.638 de euro). La 1 ianuarie 2025, doar 22 din cele 27 de țări UE aveau un salariu minim la nivel național, excepție făcând Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia.
Puterea de cumpărare ne urcă în ierarhia UE
România se clasează pe locul 10 între statele membre UE în ceea ce priveşte valoarea salariului minim exprimat în paritatea puterii de cumpărare (PPS), o monedă virtuală care aliniază preţurile în funcţie de mai mulţi parametri, primul fiind inflaţia, arată datele Eurostat pentru al doilea semestru din 2025, adică înainte de intrarea în vigoare a majorărilor de accize și de creștere a TVA. Cu un salariu minim echivalent cu 1.279 de unităţi PPS, România reuşea să depăşească țări precum Croaţia, Lituania, Grecia, Portugalia sau Ungaria. Cea mai mare putere de cumpărare a salariului minim pe economie se înregistra în Luxemburg, iar cea mai mică era în Bulgaria.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
