Profesorii din România se bucură de salarii relativ mari în comparație cu colegii lor din alte țări membre și partenere OECD. Cu toate astea, tensiunile din sistem sunt în creștere, iar sindicatele avertizează asupra unei posibile greve generale.
Profesorii câștigă cu 14% mai mult decât alți angajați cu studii superioare FOTO Arhivă
Cadrele didactice din învățământul primar din România au salarii mai mari decât ale altor angajați cu studii superioare, potrivit
raportului „Education at a Glance 2025” („Educația pe scurt”)
al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD).
Cu toate acestea, nemulțumirile legate de condițiile de muncă și încărcătura administrativă cresc alarmant.
Sindicatele avertizează că tensiunile ar putea degenera într-o
grevă generală, pe fondul măsurilor de austeritate, aduse de Legea
141/2025.
Ce salarii au profesorii din România
Datele
OECD arată că profesorii din învățământul primar din România
câștigă, în medie, cu 14% mai mult decât alți lucrători cu
studii superioare. În contrast, profesorii din majoritatea țărilor
OECD câștigă în medie cu 17-19% mai puțin decât colegii lor, absolvenți de studii superioare.Potrivit
grilelor salariale pentru 2024:
– un
profesor debutant primește aproximativ 6.080 lei brut/lună,
echivalentul a 3.500–3.600 lei net,
–
un profesor cu grad didactic II câștigă
7.500 lei brut/lună
( 5.000–5.100
lei net )
–
un profesor cu grad didactic I și peste 25
de ani de vechime poate ajunge la 10.232 lei brut/lună
(6.800–6.900 lei net).
Compensații
suplimentare pentru cadrele didactice
OECD
subliniază că profesorii din România beneficiază de o serie de
compensații care pot suplimenta venitul de bază.
Acestea
includ plata pentru ore suplimentare peste normă, participarea la
programe de mentorat pentru cadrele didactice noi, îndeplinirea unor
sarcini speciale sau predarea în clase cu elevi cu nevoi speciale
ori în zone defavorizate, îndepărtate sau cu costuri ridicate.
Aceste mecanisme, prezente și în alte țări OECD, sunt însă mai
consistente în România, acoperind o gamă mai largă de situații
specifice.
Mai
puține ore de predare, mai multe vacanțe
Elevii din România parcurg aproximativ 6.000 de ore obligatorii de
instruire între primar și gimnaziu, cu 1.600 de ore mai puțin
decât media OECD.
La
nivel primar, un elev are 540 de ore pe an, comparativ cu 804 ore în
medie în OECD, iar la gimnaziu 834 ore anual, față de 909 ore
media internațională.
Vacanțele școlare din România
sunt printre cele mai lungi din OECD, cu 16,6 săptămâni anual la
primar, față de 13,5 săptămâni în medie.
Context
OECD: investiții reduse în educație
În
paralel, raportul OECD evidențiază că România cheltuiește 6.069
USD per elev de la nivel primar până la postliceal non-terțiar
(~33.000 lei), sub media OECD de peste 13.000 USD. La nivel terțiar,
cheltuielile guvernamentale sunt de 10.329 USD/student (~56.000 lei),
comparativ cu media OECD de 15.102 USD.
Ca procent din
PIB, investițiile în educație în România sunt de 2,5%, sub media
OECD de 4,7%. În 2022, educația reprezenta 6,3% din cheltuielile
publice, în scădere de la 6,6% în 2015. Aceasta arată că, deși
profesorii câștigă bine în termeni relativi, sistemul de educație
se confruntă cu finanțare insuficientă, ceea ce poate afecta
infrastructura, resursele didactice și sprijinul pentru cadrele
didactice.
Tensiunile
din educație și avertismentul
sindicatelor
Sistemul
educațional din România, se află, în acest moment, într-un punct
de cotitură. Prima zi de școală, data de 8 septembrie 2025, a fost marcată de un protest
uriaș în București, la care au participat zeci de mii de
profesori, elevi și studenți din întreaga țară.
Deși liderii de
sindicate au declarat cât se poate de clar că „nu protestează
pentru salarii”, au vorbit despre mai multe măsuri din Legea 141/2025
care afectează negativ condițiile de muncă ale cadrelor didactice, printre care:
- Creșterea normei didactice: Norma didactică
pentru toți profesorii din România a crescut de la 1 septembrie
2025, pentru prima dată în ultimii 30 de ani. Această măsură a
fost implementată fără o analiză prealabilă a impactului asupra
calității educației și fără consultarea corespunzătoare a
sindicatelor. - Comasarea școlilor: Comasările de școli
au fost realizate după reguli stabilite de Ministerul Educației
până pe 9 august, cu o lună înainte de prima zi de școală. Sindicaliștii consideră că o creștere prea mare a numărului de copii la clase va afecta calitatea învățământului.
Sindicatele
avertizează că, dacă autoritățile nu le
vor da ascultare, o grevă generală a
profesorilor devine tot mai probabilă, cu impact direct asupra
elevilor și procesului educațional.
