Schimbare majoră pentru elevi după vacanță. Cum vor arăta testele în noul an școlar. Specialiștii care au elaborat standardizarea răspund întrebărilor profesorilor

Începând cu anul școlar 2026-2027, modul în care sunt evaluați elevii din ciclul primar, gimnazial și clasa a IX-a se va schimba semnificativ, potrivit Ministerului Educației.

Modalitatea de testare a elevilor se va schimba în următorul an școlar. FOTO: Shutterstock

Măsura, prevăzută în Legea învățământului preuniversitar (Legea 198/2023), confirmată oficial de minister, prevede ca profesorii să fie obligați să acorde note și calificative pe baza unor standarde naționale de evaluare, stabilite pentru fiecare disciplină din trunchiul comun.

Practic, notele nu vor mai fi acordate doar pe baza criteriilor stabilite individual de fiecare profesor, ci vor trebui să respecte un set de standarde unitare, valabile la nivel național. Ministerul vorbește despre „o schimbare de paradigmă”, adică trecerea la o evaluare centrată pe competențe și ghidată de standarde naționale, scopul declarat fiind ca evaluarea să fie mai clară, comparabilă între școli și mai orientată spre competențele reale ale elevilor.

Noile standarde, elaborate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare și de Centrul Național de Învățământ Tehnologic și Tehnologic Dual, vor stabili concret ce trebuie să știe și să poată face elevii la fiecare disciplină și la fiecare nivel de studiu. Deși forma notării nu se schimbă – la clasele primare se mențin calificativele, la gimnaziu și liceu notele de la 1 la 10, iar la clasa pregătitoare și clasa I rapoartele descriptive – diferența majoră constă în fundamentarea acestor rezultate pe standarde naționale clare, orientate spre competențe reale, nu doar spre memorarea informației.

Profesorii vor fi sancționați dacă se abat de la noile reguli

Conform legii, toate evaluările trebuie realizate pe baza acestor standarde, iar respectarea lor va fi controlată prin inspecția școlară. Ministerul precizează clar că evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naționale de evaluare constituie abatere disciplinară, iar profesorii care acordă note fără a respecta standardele și metodologiile aprobate riscă sancțiuni disciplinare.

Gabi Bartic, Chief Operating Officer la Brio.ro, compania care a câștigat licitația publică pentru a dezvolta noul tip de testare, a explicat pentru „Adevărul” modul în care va fi implementat noul sistem și a subliniat că inspectoratele școlare, organe de control ale Ministerului Educației, vor avea un rol central în aplicarea noilor reguli.

„Implementarea standardelor e în sarcina inspectoratelor școlare, care sunt organe de control ale Ministerului Educației. Noi le recomandăm inspectoratelor să nu aplice sancțiuni încă din primul an, pentru că orice sancțiune va veni cu respingerea standardizării de către profesori”a explicat Gabi Bartic.

În ceea ce privește pregătirea cadrelor didactice pentru această schimbare, Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, a oferit detalii pentru „Adevărul” :

„Profesorii vor trece prin workshopuri și diferite programe de pregătire gratuite, însă, din informațiile pe care le avem, aceștia nu vor fi plătiți suplimentar de către Minister”.

Profesorul Dragoș Iliescu, fondatorul Brio, a oferit o perspectivă comparativă internațională, sugerând că România se poate inspira din experiența altor state care au trecut cu succes prin procese similare de standardizare.

„Sunt țări cu profilul nostru care au trecut prin acest proces de standardizare și care se descurcă foarte bine. Există o standardizare puternică, suficient de clară, în Republica Moldova, de pildă. De asemenea, Estonia ar mai fi un exemplu. Ambele sunt țări micuțe, prin urmare modelul de la care ne putem inspira cel mai bine este cel polonez. Eu întotdeauna am argumentat că Polonia este cea mai bună țară cu care ne putem compara”a declarat profesorul Dragoș Iliescu.

Independența profesorilor nu va fi restrânsă

Una dintre cele mai mari temeri exprimate de cadrele didactice se referă la posibila restrângere a independenței profesionale în procesul de evaluare. Bogdan Cristescu a abordat direct această îngrijorare, subliniind că și programa școlară este în sine o formă de standardizare, iar noile standarde nu fac decât să ofere un cadru normativ.

„Un bacalaureat de mântuială”. O profesoară cu zeci de ani la catedră acuză că examenul a fost simplificat deliberat pentru a crește promovabilitatea

„Și programa este o formă de standardizare, iar mediul de învățământ a avut mereu programe. Le este tăiată cumva profesorilor independența doar pentru că au programe? Evident că nu. Și atunci, aceste standarde sunt efectiv un cadru normativ. Abordarea noastră este de a ghida modul în care ajunge să fie notat elevul, pentru a nu mai exista situații în care un profesor impune că la clasa lui poți lua 10 doar în anumite condiții extreme, de exemplu”a relatat Bogdan Cristescu.

Gabi Bartic a completat imaginea, subliniind că standardizarea va contribui la eliminarea unor practici inechitabile.

„De asemenea, vor fi eliminate situațiile în care profesorii pot da note abuziv, pentru a pedepsi elevele că nu au părul prins în coadă, de exemplu, cum se mai întâmplă în cazuri izolate”a explicat Gabi Bartic.

Bogdan Cristescu a continuat să detalieze modul în care va funcționa flexibilitatea profesorilor în noul sistem, explicând că evaluarea va avea tranșe, similar testărilor internaționale:

„Revin, nu va fi afectată independența profesorului. În cadrul testării vom avea niște tranșe, așa cum este cazul la fiecare testare internațională. În interiorul acestor tranșe profesorul este cel care evaluează. Deci chiar și cu tranșa în față, profesorul va avea posibilitatea să îi ofere elevului punctaj B, chiar dacă răspunsul lui a fost A, pe considerentul că vrea să îl motiveze.

Ceea ce va face standardizarea este să se asigure că profesorul se oprește acolo și nu îl notează cu C. Prin urmare, profesorul va avea flexibilitate și prin standardizarea testelor, la fel cum are flexibilitate și în ceea ce privește modul de predare la clasă, chiar dacă trebuie să urmeze o programă. Marele avantaj al standardelor va fi legat de direcționarea predării, pentru că profesorii vor ști într-un final la ce să se uite pentru a crește nivelul unui elev”.

Presiune pe Ministerul Educației pentru adresarea decalajelor dintre urban și rural

O altă temere semnificativă este legată de diferențele dintre mediul rural și cel urban, unde o notă de 5 poate avea semnificații complet diferite, iar profesorii din mediul rural forțează uneori note de trecere pentru a preveni abandonul școlar.

Gabi Bartic a susținut că standardizarea va aduce beneficii prin asigurarea că profesorii nu vor mai oferi puncte în plus sau în minus nejustificat:„Rostul școlii nu e să-l mintă pe copil, ci să îl educe”.

Reforma Bacalaureatului: cum va arăta examenul pentru prima generație care învață după noile reguli

Dragoș Iliescu a dezvoltat acest argument, subliniind că menținerea unor standarde reale de evaluare este, de fapt, un act de responsabilitate față de elevi:

„Dacă avem o masă mare de elevi care nu pot trece testele pe bune, iar profesorii îi târăsc după ei deși nu sunt de 5, poate sunt de 2 sau de 3, nu facem decât să îi mințim și anul acesta, apoi îi mințim și anul următor, iar apoi vin examenele care pun reflectoarele pe ei, iar săracii vor fi fost lăsați în urmă deja acum foarte multă vreme.

Însă, dacă aceștia vor trece de la bun început prin teste standardizate, nivelul lor real va fi cunoscut, profesorii vor ști mai bine cum să îi ajute fără să fie nevoie să îi mintă. Iar pe mai departe, rezultatele vor pune o presiune în plus pe factorul politic pentru a adresa diferențele dintre rural și urban”.

Ministerul Educației susține că modernizarea sistemului de evaluare are mai multe obiective: alinierea la testările internaționale precum PISA, PIRLS și TIMSS, reducerea discrepanțelor dintre școli și regiuni, utilizarea rezultatelor pentru planuri individuale de învățare, digitalizarea treptată a evaluărilor și monitorizarea progresului elevilor înainte de examenele naționale.

Evaluarea realizată pe baza standardelor naționale va sta la baza planurilor individuale de învățare, iar rezultatele vor fi incluse în portofoliul educațional al elevului. De altfel, standardele uniformizate ar putea duce la modificări în procesul de admitere la liceu.

Pentru elevi și părinți, schimbarea înseamnă că evaluarea ar trebui să devină mai uniformă și mai predictibilă. Pentru profesori, înseamnă reguli mai clare, dar și responsabilitate mai mare în acordarea notelor, iar reforma marchează una dintre cele mai importante modificări ale modului de evaluare din ultimii ani și va influența direct felul în care sunt acordate notele în școlile din România.