Asociația Română a Băncilor, împreună cu Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România, resping categoric, printr-o scrisoare deschisă, acuzațiile de manipulare a ROBOR. Aceste organizații atrag atenția că decizia Consiliului Concurenței de a sancționa participanții de pe piață ar putea submina încrederea publicului, stabilitatea financiară și credibilitatea investițională a României.

„Dorim să subliniem că sectorul financiar-bancar din România nu susține acuzațiile privind manipularea ROBOR și considerăm că anunțurile Consiliului Concurenței despre posibile sancțiuni – fără o justificare clară a faptelor sau a normelor legale încălcate – ar putea dăuna grav încrederii publice, stabilității financiare și credibilității investițiilor în România.”

Conform documentului adresat Spotmediaevoluțiile ratei ROBOR trebuie interpretate în contextul presiunilor macroeconomice din ultimii ani, precum inflația, incertitudinea și creșterea costului finanțării, nu ca un comportament culpabil al sectorului bancar.

Organizațiile fac apel la o abordare prudentă de către instituții, la respectarea rigorii legale, la predictibilitate și la dialog responsabil, astfel încât funcționarea pieței reglementate și rolul vital al băncilor în economie să nu fie compromise prin evaluări pripite sau comunicări care pot crește neîncrederea.

Principiile prezentate prin intermediul scrisorii deschise includ:

• Concluziile și comunicările Consiliului Concurenței referitoare la ROBOR constituie un abuz inexplicabil.
• Problemele economice ale României necesită soluții, nu identificarea unor vinovați în circumstanțe necontrolate.
• Acțiunile statului român afectează propriile mecanisme de finanțare.
• Aceleași circumstanțe, aceeași instituție, verdict diferit după un deceniu subminează credibilitatea și predictibilitatea.
• Sancționarea unei piețe reglementate și transparente este o eroare strategică cu impact sistemic.
• Concluziile și comunicările Consiliului afectează credibilitatea investițională a României.
• Angajați onești sunt nedrept suspicioși.
• Transformarea problemelor macroeconomice în culpabilități sectoriale este o gravă eroare de politică publică.
• România nu poate opera ca o economie europeană cu instituții folosite ca instrumente de agresiune.
• Îmbunătățirile se realizează prin reguli, tranziție și instituții, nu prin presiuni publice.

Consiliul Concurenței a comis o eroare majoră

Organizațiile susțin că respectarea normelor bancare a devenit o problemă de concurență, iar transparența a fost transformată într-o vulnerabilitate, un sector corect fiind public criticat pentru dorința de a-și apăra integritatea.

„Susținem clar că, spre deosebire de voci care acuză băncile în prezent, instituțiile bancare implicate au respectat legislația, normele de conformitate și obligațiile față de clienți, fără a-și compromite reputația pentru beneficii imediate,” afirmă documentul.

Semnatarii consideră că decizia Consiliului Concurenței este o eroare instituțională gravă și că autoritățile statului trebuie să acționeze cu prudență, echilibru și rigurozitate legală, în special când se abordează subiecte care afectează încrederea publică și stabilitatea economică a României. Comunicatele publice ar trebui să evite să alimenteze percepții de incertitudine, suspiciune generalizată sau adversitate față de un sector esențial pentru economia națională.

„Este în detrimentul interesului public și al clienților ca, înainte de clarificările pe cale judiciară, să se genereze așteptări nerealiste privind prejudicii posibile sau recuperarea acestora,” se menționează în scrisoare, subliniind necesitatea de a aborda cu responsabilitate și respect procesul legal pentru a evita concluzii premature.

Care sunt, de fapt, problemele reale ale României

Sectorul financiar-bancar consideră că problemele economice ale României necesită soluții, nu identificarea de vinovați în circumstanțe necontrolate.

„ROBOR a crescut într-un context marcat de inflație crescută, incertitudine globală, presiune pe lichiditate și creșterea costurilor de finanțare. Nivelul ROBOR reflectă aceste realități economice din ultimii ani,” se subliniază în document.

A prezenta ROBOR ca un simbol al culpabilității, nu al crizei, echivalează cu negarea realității economice și transformarea băncilor în țapi ispășitori pentru o problemă derivată din inflație și politici inflaționiste.

Piața ROBOR funcționează într-un cadru reglementat și transparent. „Nu poți cere transparență și apoi transforma acest principiu într-o vulnerabilitate care provoacă neîncredere în activitatea altor instituții publice și generează conflicte instituționale,” afirmă semnatarii scrisorii.

Nota de plată ajunge în economie

Sectorul financiar-bancar avertizează că atunci când statul își încalcă propriile reguli, costurile se resimt la nivel economic. „România nu poate funcționa ca o economie europeană dacă instituțiile se transformă în instrumente de agresiune. O economie europeană necesită reguli clare, contracte ferme și respect pentru proprietatea privată. Dacă actorii economici sunt sancționați pentru comportamentul lor într-un cadru reglementat, mesajul transmis este extrem de dăunător: nimic nu poate fi considerat stabil sau protejat de reinterpretări ulterioare.”

„Într-o economie matură, îmbunătățirile se realizează prin reguli și instituții, nu prin presiuni publice sau declarații premature,” subliniază semnatarii.

ROBOR nu este un simplu indicator; acesta influențează contractele în derulare, unele pe termen lung. Trecerea către alți indici sau colaborarea pentru obiective adaptate unui nou context național trebuie să se desfășoare într-un mod previzibil și bine calibrat. Această luciditate este esențială în România,” concluzionează organizațiile.

Asociația Română a Băncilor și Federația Patronală a Serviciilor Financiare din România fac un apel la responsabilitate atât individuală cât și instituțională în comunicarea pe teme ce afectează stabilitatea financiară și credibilitatea României.

„Orice afirmație sau interpretare publică trebuie să se fundamenteze pe fapte clare și respect pentru procesul legal, iar cei care contribuie la dezinformare și incitare trebuie să își asume responsabilitatea,” se menționează în încheierea scrisorii deschise.

Decizie unanimă. Nu a fost un cartel clasic

Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro, pentru încălcări ale normelor de concurență în stabilirea ROBOR.

Președintele Consiliului Concurenței a clarificat că investigația nu a descoperit un cartel clasic între bănci, ci un schimb de informații inadecvat între concurenți.

„Nu afirmăm că a existat un cartel clasic, în care băncile s-au întâlnit pentru a decide nivelul ROBOR. Problema centrală este că o bancă monitorizează cotele altor bănci și există un schimb de informații care nu ar fi trebuit avut loc,” a declarat Bogdan Chirițoiu.