Burnout-ul medical, „o suferință tăcută” cu care se confruntă și doctorii de peste hotare, este accentuat de hibele sistemului sanitar românesc, lipsa cronică de personal, în special pe specialitățile care sunt și cele mai solicitante, lipsa pauzelor de recuperare după gărzi și a psihologilor pentru personalul medical – este, pe scurt, mesajul pe care zeci de medici l-au transmis în mediul online după decesul colegei lor, cerându-i, totodată, ministrului Sănătății să rezolve aceste probleme care trenează de foarte mulți ani.
„Burnout-ul medical nu e doar un termen – e o suferință tăcută, cu nopți fără somn, cu frica de greșeală și cu responsabilitatea vieților pe umeri. Ștefania a muncit până la epuizare pentru noi toți, dar nu a avut întotdeauna sprijinul de care avea atât de mare nevoie. Hai să onorăm memoria ei prin fapte, nu doar prin cuvinte:
• Să tratăm fiecare medic ca pe un om cu nevoi și limite, nu ca pe un «super-erou».
• Să cerem schimbări reale: ture echilibrate, consiliere psihologică și pauze de recuperare.
În sufletele noastre va dăinui dorința ca nicio altă familie să nu mai simtă durerea pierderii unui salvator. Să fim uniți în compasiune și respect, pentru ca sacrificiul Ștefaniei să nu fie în van”, a scris, marți seara, pe pagina sa de Facebook, prof. dr. Viorel Jinga, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti.
Despre schimbările care trebuie făcute în sistemul medical, precum și despre sprijinul de care medicii au nevoie pentru a-și menține echilibrul și „a nu se prăbuși” a vorbit și președintele Colegiului Medicilor din România, Cătălina Poiană, care s-a declarat cutremurată de moartea tinerei sale colege.
În foarte multe spitale din țară, din lipsă de personal, cele 24 de ore cât ține, teoretic, o gardă, se transformă în 32 de ore de muncă fără pauză.
Citește pe Antena3.ro
Mașina doctoriței Ștefania Szabo a fost ridicată pentru cercetări. Indiciile descoperite de polițiști în biroul ei
Specialist Urgențe: „Aș interzice gărzile la vârsta peste 45 ani”
Mult mai categorici au fost, însă, doctorii care fac gărzi pe specialitățile cele mai suferinde la capitolul personal: Urgențe și ATI.
„Sistemul de gărzi din România este un abuz, o condamnare la muncă silnică!”, spune medicul primar în Medicină de Urgenţă Cristian Stanciu, care este de părere că acest sistem, care se perpetuează din generație în generație, este un „model idiot, omorâtor de oameni”.
„Cei care credeți ca e o glumă, vă rog să stați nedormiți de la 08:00, apoi o noapte și apoi ziua următoare, până la 15:00! Faceți asta măcar odată pe lună și o să vedeți ce grad de uzură este!
Personal aș interzice gărzile la vârsta peste 45 ani! Iar dacă cineva insistă să facă asta, să semneze acordul informat, referitor la nivelul de uzură și risc vital, pe care și-l asumă!
Aș înființa serviciul de gardă de noapte de maxim 10 ore (22:00-08:00), care să fie socotit ca 20 de ore, prin spor de 100% și care să se acorde cu recuperarea timpului de odihnă după gardă, fără opțiune financiară! Iar restul de zi, ture de 7 ore! Mai clar, după o gardă de 10 ore rămâi acasă 72 ore să te odihnești! Pe românește, aș obliga la odihnă, nu la muncă silnică!!! Fix cum se întâmplă la șoferii de TIR! În weekend ar fi aceeași situație ca în timpul săptămânii, cu amendamentul ca medicii din turele de 7 ore vor avea cel puțin 2 zile din 7, libere!
Nu vă mirați când o să vedeți ca în 10 ani nu vor mai exista chirurgi, ATI-iști, Urgentiști!!!”, a scris dr. Stanciu pe o rețea socială.
„E timpul să reflectați asupra resursei umane, asupra epuizării personalului și asupra organizării timpului de muncă și activității din gardă! A mai murit încă un medic în gardă, domnule ministru, câți colegi mai trebuie să moară că să vedem realitatea cu care se confruntă (…)?!”, îi transmite un alt medic urgentist ministrului Alexandru Rogobete, chiar pe pagina acestuia.
Dr. Zarafin: „Nu poți lăsa pacientul pe masa de operație și să pleci, că s-a terminat programul”
„Nu avem pensii speciale, dar lucrăm mereu, și de sărbători, și în ture de noapte, facem gărzi atâtea cât e nevoie ca să asigurăm continuitatea activității medicale, alergăm între pavilioane la orice solicitare de urgență pentru pacienți în stare gravă; alergăm la resuscitări, facem într-o viață profesională mii de gărzi și de multe ori după gardă rămânem la program (pentru că în cele mai multe spitale sunt prea puțini medici ATI).
Munca noastră nu se face niciodată cu ochii pe ceas, ca de altfel nici munca chirurgilor. Nu poți lăsa pacientul pe masa de operație și să pleci, că s-a terminat programul. De ce timpul petrecut la spital în gărzi nu este luat în considerație ca vechime în muncă? De ce ora de muncă din gardă este plătită mai prost decât o oră din programul normal? (…) Există specialități care necesită viteză mare de reacție și atenție sporită, judecată extrem de rapidă, specialități precum chirurgia, medicina de urgență, ATI. Cum poate crede cineva normal la cap că un chirurg sau anestezist poate fi performant la 65-67 de ani, la orice oră din zi și din noapte? Dincolo de orice speculații și propagandă găunoasă, nimănui nu îi pasă cu adevărat de sănătatea românilor și nici de medicii care ar trebui să se retragă din activitate din cauza vârstei care le încetinește reacțiile și le afectează performanța”, a reacționat dr. Laura Zarafin, medic ATI la Spitalul Colentina din București, după decesul doctoriței de la Buzău.
Dr. Jurcuț: „În Occident, există psihologi în spitale”
„Ce pierdere – un om tânăr care se lupta în pofida tuturor dificultăților sistemului de sănătate să facă ceva bun pentru un spital din România despre care de atâția ani se vorbește că suferă de o lipsă îngrozitoare de personal”, spune și prof. dr. Ruxandra Jurcuț, subliniind că era doar o problemă de timp ca astfel de tragedii să se întâmple: „nu este prima, nu va fi nici ultima”.
„În majoritatea țărilor europene există un mod de lucru care permite flexibilitate – poți lucra 80% (4 zile pe săptămână), chiar și 60%. Angajezi astfel mai mulți medici și există în acest mod timp în care de obicei nu se stă, dar se pot face alte activități (cercetare, academic, privat fără suprapunere cu program de muncă). În România se muncește minim 5 zile pe săptămână (plus gărzi sau CV și mai mult), și se face totul în același timp: pacienți, cursuri, cercetare.
În Occident, există psihologi în spitale care se dedică personalului. Problemele de burnout există peste tot, în România sunt accentuate de accelerarea birocrației, de intensificarea neîncrederii și mesajelor punitive, totul pe fondul lipsei de personal și opririi angajărilor”, scrie pe rețeaua de socializare medicul cardiolog.
Chirurgul Ştefania Szabo, director medical al Spitalului Judeţean Buzău, a fost găsită fără suflare, marți dimineața, în cabinet, în timpul unei gărzi. Colegii femeii de numai 37 de ani, care, pe lângă funcția administrativă, făcea și şapte gărzi pe lună din cauza lipsei de personal, vorbesc despre burn-out şi povestesc că au văzut-o de multe ori epuizată. Poliția și ITM fac cercetări în acest caz.
Dr. Torje: Medicina este o profesie care te consumă
Chiar și fără birocrația și neajunsurile sistemului sanitar din România, „meseria de medic aduce cu sine un grad mare de epuizare intelectuală, psihică și fizică”, spune și dr. Iuliu Torje, medic primar în anestezie şi terapie intensivă, la un spital din Germania.
„Nu contează în ce sistem de sănătate lucrezi, medicina este o profesie care te consumă. Fiecare medic știe asta.
E nevoie de reformă? În mod sigur… E nevoie de o regândire a modului în care sunt plătite și compensate gărzile. E nevoie de respectarea codului muncii, inclusiv a perioadelor de recuperare după gărzi. E nevoie de psihologi și sprijin emoțional pentru personalul medical. Sper și cred că actuala echipă ministerială înțelege această urgență și că, pas cu pas, va transforma aceste nevoi în realitate”, a scris dr. Torje pe pagina sa de Facebook, după moartea tinerei doctorițe.
