Din septembrie, timp de câteva luni, podcastul SmartJob este dedicat combaterii dezinformării și a știrilor false, a temelor legate de securitate cibernetică și război hibrid, manipulare, răspândirea confuziei și a neîncrederii în democrație, ca parte a unui demers mai larg al Europei Libere, „Contra Minciunii”.
Proiectul este sprijinit de Fundația Konrad Adenauer. Un efort comun contra minciunii.
La SmartJob, încercăm să deslușim mecanismele valurilor de fake news. Fiindcă minciuna răspândită în masă a început să afecteze deciziile și comportamentele tuturor, indiferent de funcție, profesie, vârstă, sex, statut familial.
Învățăm împreună cum să ne apărăm mai bine și cum să îi apărăm pe cei dragi de mecanismele atât de sofisticate ale dezinformării.
***
Mihai Craiu este medic primar pediatru la Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu – Rusescu” și profesor universitar.
Este fondatorul paginii de Facebook „Spitalul Virtual pentru Copii”, care are sute de mii de urmăritori. Este prezent în mediul online cu informații medicale și recomandări pentru părinți.
Cum privește doctorul Mihai Craiu furtuna de fake news, de minciuni împotriva științei, împotriva a ceea ce știm că este adevărul medical?
Probabil că e nevoie să fim câteodată suficient de puși în pericol ca să nu mai credem că ceea ce avem bun și salvator de vieți vine de la sine, ca să nu mai credem – cum atrăgea atenția fostul președinte american Barack Obama – că democrația vine de la sine, consideră medicul făcând o comparație cu drepturile politice.
Ne-am obișnuit să avem niște drepturi, știm că statul ni le garantează, că societatea este într-un echilibru și atunci ne permitem să nu mai facem nimic ca să le păstrăm.
Și în același timp, explică medicul pediatru, ne-am obișnuit să nu ne mai confruntăm cu boli grave, mortale, să nu ne mai fie pusă în pericol viața.
De multe decenii există vaccinuri și tratamente eficiente astfel încât am ajuns să ne închipuim că sănătatea e ca legea gravitației: e acolo orice am face. Or, realitatea e cu totul alta, punctează medicul. Sănătatea depinde de câtă știință investim în ea.
„O să fim în pericol. În acest moment, dintre copiii mici care n-au ajuns la grădiniță încă, jumătate dintre ei nu sunt vaccinați cu vaccinurile recomandate. Trei sferturi din cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană, din tot anul trecut, sunt în România. Toți cei care au murit anul trecut în Europa au fost din România. Chiar vrem chestia asta? Să ne întoarcem la povestea bunicilor noștri?”.
Dezinformarea trebuie să fie combătută în același loc unde se întâmplă, cu informare corectă, explică Mihai Craiu, fie că e vorba de diferite bule de social media, fie de comunități religioase, școlare, locale etc.
Doctorul atrage atenția că cei mai mulți medici români, conform Colegiului Medicilor din România, sunt într-un fel de burnout, au obosit să comunice și fac medicină defensivă, ignorând valul de mitologii, inexactități și minciuni care le afectează pacienții: „not my business, business as usual”.
„De ce să mă cert cu părintele care vine să-mi țină o predică despre ce i-a spus lui doctor Google? Apropo, știți că trei sferturi din românii confruntați cu o problemă de sănătate se duc întâi online și după aceea la medicul de familie? Și apoi se contrazic cu medicul de familie. Eventual, un medic de familie care n-are abilitatea emoțională de a manageria acest micro-conflict. Dă ochii peste cap și zice: «da’, ce, ai făcut facultatea cu mine?»”.
Ascultă podcastul SmartJob pe YouTube Music, Spotify, Apple Podcast.
Dr. Mihai Craiu amintește cum erau copiii duși cu clasa la vaccinare în perioada comunistă, proceduri pe care le rememora din propria experiență.
„Poate era câte un copil care în ziua vaccinării fusese bolnav, nu era acolo, dar era recuperat ulterior. Deci, în România socialistă erau 99,9% dintre copii vaccinați.”
Ce nu își poate aminti direct dr. Craiu este că politicile publice în materie de igienă și sănătate au fost rezultatul muncii a generații de medici și politicieni deopotrivă, politici pornite cu mult înainte de comunism.
Iar principiile acelor politici de sănătate, mai puțin intruzive și mai apropiate de credințele și practicile comunităților, pot fi regăsite în arhivele medicinei românești de dinaintea celui de-al Doilea Război Mondial și ocupația sovietică ce a urmat (1944-1958).
Tot ce a făcut comunismul a fost să continue parțial – și deseori într-o manieră brutală, aproape militarizată – acele politici sanitare și/sau legate de educație.
În 2025 însă, când social media și chiar politica sunt inundate de afirmații nostalgice la adresa regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, e straniu că mulți români au ajuns să regrete comunismul, dar nu regretă și stilul cazon în care se făcea vaccinarea, constată medicul.
Nu este însă singurul aspect din zona publică cu impact negativ asupra felului în care ne percepem și ne apărăm sănătatea. Narativele consumeriste au și ele o contribuție.
„În prezent, frica vinde, frica te face să cumperi produsul ăla. Deschidem televizorul și ne uităm acum la toate posturile publice din România, nu trece o oră să nu fie un supliment care să zică: suplimentul ăsta întărește imunitatea, ficatul tău suferă în tăcere. E o cultură a fricii legată de sănătate.”
Mihai Craiu atrage atenția că e nevoie să li se spună oamenilor să facă sport, să se miște în aer liber, să nu mai stea pe canapea în fața televizorului și să mănânce sănătos – ceea ce presupune mai puține alimente ultraprocesate.
Consecințe pentru cei care nu-și vaccinează copiii
Vor apărea multe noi cazuri de boli care sunt ușor de evitat azi prin vaccinuri și medicație, avertizează specialistul, fiindcă părinții cad pradă minciunilor împotriva științelor medicale.
După aceea, e foarte probabil să asistăm la „o campanie a părinților care și-au pierdut copiii și care vor deveni avocați pentru prevenția riscului”.
Dar merită șirurile de fake-news și minciuni un asemenea sacrificiu? Evident că nu.
Dr. Mihai Craiu nu pledează pentru vaccinare obligatorie, dar propune ca în România să fie reglementate anumite consecințe pentru părinții care aleg să nu-și vaccineze copiii:
„Constituția României garantează dreptul la viață, nu numai dreptul la educație, pe care îl invocă majoritatea celor care pledează împotriva vaccinării, că n-ai voie să nu-l primești la școală, fiindcă e nevaccinat. Dar Constituția ne garantează nouă, tuturor celorlalți, dreptul la viață”.
Cu alte cuvinte, medicul arată că toți avem dreptul să fim feriți de îmbolnăviri, să nu trecem prin boli grave fiindcă cineva refuză să îi dea copilului său tratamentul.
Și, cel puțin la fel de important, acel copil însuși are dreptul la sănătate și viață.
În principiu, ar trebui ca părintele să fie obligat să meargă la o serie de cursuri de educație medicală, să vadă cum arată bolile acestea pentru care e tentat să refuze vaccinul ori tratamentul.
De asemenea, acești părinți refractari la știință și dispuși să riște sănătatea copiilor lor ar trebui „să facă voluntariat într-un spital de boli contagioase sau voluntariat într-un centru de oncologie, să fie navigator de pacienți, să vadă cum e suferința de aproape.”
Parenting modern | De ce părinții rezolvă totul pentru copii?
Cu zeci de ani de experiență în domeniul pediatriei și în lucrul cu părinții și copiii, medicul alege să vorbească pe șleau și despre adulții pe care îi vede adesea în cabinet, dar și în timpul liber, și care nu își lasă copiii să treacă prin greu, să învețe.
Descrie preadolescenți de 10, 12, 14 ani care așteaptă să le închidă părinții clapele la schi sau să îi așeze pe teleschi. Sau copii de ciclu gimnazial care nu își taie singuri mâncarea ori mame care duc în brațe copii de 6-7 ani, perfect sănătoși.
„În momentul în care duci un copil în brațe și nu-l lași să se ridice singur când a căzut, când îi legi șireturile la pantofi, când te duci la școală să strigi la profesor că de ce i-a dat nota 4 fiindcă nu și-a făcut lecțiile, vei crea un mod de gândire și de reflexe în fața situațiilor grele. Practic, îi estompezi orice fel de rezistență la frustrare și de dorință de a reuși el”, spune Mihai Craiu.
Așa se explică faptul că, în România, în momentul ăsta, avem cel mai mare procent de tineri care nici nu studiază și nici nu lucrează, pentru că nu și-au pus problema, spune doctorul:
„Părinții au rezolvat totul pentru ei. Acești tineri de 25-30 de ani, care au și făcut studiile pe care trebuiau să le facă, sunt lipsiți de motivație.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
