Declarația Americii: Curtea Penală Internațională trebuie desființată
Departamentul de Stat al SUA contestă legitimitatea CPI și susține retragerea Venezuelei
Într-un comunicat publicat duminică, Departamentul de Stat al Statelor Unite a emis o evaluare dură cu privire la Curtea Penală Internațională (CPI), afirmând că instituția este lipsită de credibilitate și solicitând desființarea acesteia. Washingtonul îndeamnă toate statele membre să se retragă din Statutul de la Roma, tratatul de înființare a CPI.
Între declarații controversate și politica internațională
În declarația oficială, Departamentul de Stat a afirmat: „A venit timpul ca Curtea Penală Internațională să fie desființată.” Aceasta vine pe fondul unei noi decizii adoptate de liderii venezueleni, care au anunțat și ei retragerea din CPI. Potrivit oficialilor americani, noul guvern de la Caracas, condus de președinta interimară Delcy Rodríguez, s-ar alătura eforturilor de a submina autoritatea CPI.
Administrația americană și-a exprimat satisfacția față de această mișcare, considerând-o un pas înainte în direcția dorită. Aceasta subliniază apoi că CPI s-a concentrat pe state cu sisteme judiciare funcționale, o abordare pe care SUA o consideră o depășire a atribuțiilor curții și o formă de prejudecată politică. „Curtea Penală Internațională nu este credibilă, independentă și nici legitimă”, au declarat oficialii americani.
Critica Venezuelei asupra CPI
Venezuela a anunțat oficial, pe 4 februarie, retragerea sa din CPI, acțiune pe care o consideră ireversibilă. Ministrul de Externe venezuelan, Félix Plasencia, a afirmat că instanța a demonstrat o părtinire față de anumite zone geografice, afectând disproporționat state din Africa și America Latină. Într-o declarație fierbinte, Delcy Rodríguez a acuzat CPI că a fost utilizată ca un instrument politic împotriva țării sale.
Retragerea Venezuelei din CPI era anticipată după ce, în decembrie 2025, Adunarea Națională a abrogat legea prin care ratificase Statutul de la Roma, deschizând astfel calea pentru această decizie.
Anchete și acuzații
Curtea Penală Internațională a deschis o anchetă privind presupusele crime împotriva umanității comise în Venezuela încă din 2017. În 2020, procurorii CPI au concluzionat că există motive rezonabile să creadă că oficiali din guvernul venezuelan au comis astfel de infracțiuni. În ianuarie 2025, CPI a închis biroul din Caracas, citând lipsa cooperării din partea autorităților locale.
De asemenea, CPI a emis mandate de arestare pentru lideri ca Vladimir Putin și Benjamin Netanyahu, acuzați de crime de război, ceea ce a sublinit misiunea instanței de a judeca cazurile în care statele nu pot sau nu doresc să efectueze investigații.
Implicații politice și legale
Chiar dacă Venezuela a decis să se retragă, retragerea nu va stopa anchetele deja în curs de desfășurare. Conform Statutului de la Roma, efectele retragerii se aplică în termen de un an de la notificare, iar investigațiile existente rămân valabile. Aceasta înseamnă că CPI poate continua să acționeze în cazurile deja începute, indiferent de deciziile recente ale Venezuelei.
Astfel, provocările internaționale legate de CPI se intensifică, iar dezbaterea despre legitimitatea și eficiența acestei instituții rămâne deschisă. Câteva state, inclusiv Statele Unite și Venezuela, contestă activitatea CPI și justificarea acesteia, ceea ce ridică întrebări cu privire la viitorul instanței și rolul ei în politica internațională.
În concluzie, conflictul cu privire la CPI evidențiază nu doar divergențele între state, ci și complexitatea justicei internaționale și a standardelor de responsabilitate. Provocările cu care se confruntă CPI continuă să răsune în peisajul geostrategic global, fiind un subiect central de discuție în rândul liderilor mondial.
https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/07/sediul-permanent-al-curtii-penale-internationale-haga-e1784266211714.jpg