Fenomenul se vede în sondaje și în indicatorii de tensionare ai pieței muncii: 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat ca fiind o problemă presantă, potrivit concluziilor din cel mai recent Raport asupra Inflației al BNR, scrie Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, într-o postare pe LinkedIn. Acest deficit lovește atât la bază, cât și la vârf: cel mai acut se manifestă la ocupații cu competențe elementare, dar persistă și în IT&C, științe, inginerie și sănătate. Potrivit celui mai recent raport EURES (Serviciile Europene de Ocupare a Forței de Muncă), România este pe locul 5 în UE din perspectiva deficitului de personal resimțit la nivel de grupe ocupaționale.
„Paradoxal, piața muncii este, în același timp, relativ tensionată (cu deficit de forță de muncă), dar și dispune de rezerve importante. Asta pentru că avem una dintre cele mai mici rate de participare a forței de muncă din UE (deci oameni care ar putea, dar, cel puțin formal, nu muncesc, mai ales în rândul tinerilor, al femeilor și al minorității rome) și una dintre cele mai mari rate ale tinerilor care nu au un loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nici nu participă la activități de formare profesională”, spune Cristian Popa. Pe de altă parte, nici demografia nu ne este favorabilă: ponderea persoanelor vârstnice a urcat la 20% în 2024 (față de 16% în 2013), vârsta mediană este aproape 44 de ani (era 40,5 ani în 2013), iar populația totală e proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035. Practic, România îmbătrânește, iar acest fenomen influențează în mod direct oferta de forță de muncă disponibilă pe termen mediu și lung.
„Revenind la migrație, după mai bine de două decenii de migrație net negativă, România a trecut pe plus în 2022–2023. Asta nu înseamnă că toți românii s-au întors acasă sau că au încetat să mai plece, dar fenomenul s-a temperat, au început să mai și revină acasă. În medie, au emigrat (plecat) peste 200.000 de persoane anual în ultimii 10 ani. Dar, în 2023, România a avut circa 324.000 imigranți (persoane sosite). Două mecanisme au contribuit: majorarea și menținerea din 2022 a contingentului anual de lucrători non-UE la 100.000 și revenirea unei părți a diasporei după pandemie”.
Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR
Luăm necalificați, dăm calificați
Numărul imigranților a crescut, în special, datorită lucrătorilor proveniți din Nepal, Sri Lanka, Vietnam și alte state non-UE. În general, în România au venit muncitori necalificați care aparțin țărilor în curs de dezvoltare sau cei plecați din Ucraina și mai puțin din UE, în timp ce emigrarea îi privește adesea pe lucrătorii calificați. „Migrația net pozitivă este o corecție de piață utilă (apare când cererea de muncă e ridicată, iar salariile și condițiie de trai sunt atractive), dar se putea și mai bine. Ideal era să putem reține muncitorii calificați, susținând productivitatea, însă chiar și așa cum este, migrația net pozitivă este de preferat migrației net negative”, a mai scris pe rețeaua de socializarea Cristian Popa.
Citește pe Antena3.ro
Un soldat ucrainean a supraviețuit cinci zile după ce rușii i-au taiat gâtul și l-au aruncat într-o groapă
Cum se poate rezolva problema
Potrivit raportului privind inflația publicat de BNR în această lună, deficitul de forță de muncă este o problemă structurală care poate fi rezolvată doar pe termen mediu și lung, prin măsuri active: îmbunătățirea calității educației, adaptarea pregătirii profesionale la cerințele pieței și creșterea calității vieții, pentru ca decizia de a avea copii și de a rămâne în țară să devină naturală.
Avem mult de recuperat
Statisticile actuale arată că România înregistrează o rată ridicată de abandon școlar, o promovabilitate scăzută la Bac și o implicare sub media UE în domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică).
De asemenea, formarea profesională insuficientă contribuie semnificativ la deficitul de forță de muncă, reiese din analiza BNR. România are cea mai mare proporție din UE de tineri neînscriși în învățământul secundar superior (27% față de 7%), participarea la învățarea la locul de muncă este cea mai scăzută din Uniune, iar disparitățile urban-rural și sărăcia (41,7% în mediul rural în 2024) limitează accesul la educație.
Campioni la tinerii care nu muncesc
România are cel mai mare procent de tineri (tineri NEETs – Not in Education, Employment or Training) din Uniunea Europeană, cu 19,8% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani în această categorie, conform datelor Eurostat.
De asemenea, raportul OCDE din 2025 în ce privește țara noastră indică faptul că 1 din 5 tineri români nu lucrează și nici nu studiază.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
