Legea hidroenergetică promovată de Zamfir, aproape de implementare: Curtea Constituțională dă undă verde

Subiectul controversei centrale: Legea care deblochează investițiile hidroenergetice

Senatorul PSD Daniel Zamfir a anunțat recent că legea pe care a inițiat-o în 2022, destinat să faciliteze deblocarea investițiilor hidroenergetice din România, va intra în vigoare în curând, săptămâna viitoare, conform declarațiilor sale. Această inițiativă legislativă a fost o sursă continuă de dezbateri și polemici, având în vedere impactul său asupra mediului.

Potrivit unui mesaj publicat de Zamfir pe rețelele sociale, Curtea Constituțională a României (CCR) a respins o sesizare de neconstituționalitate adresată de primarul Capitalei, Nicușor Dan, care contesta legalitatea anumitor prevederi ale legii respective. Decizia CCR, publicată în Monitorul Oficial, deschide drumul pentru reluarea lucrărilor la hidrocentralele care au fost începute, dar care au stagnat din cauza unor reglementări stricte de mediu.

Decizia CCR și implicațiile acesteia

Pe 24 iunie, CCR a votat, cu majoritate de voturi, să respingă sesizarea lui Nicușor Dan ca neîntemeiată. Aceasta reiterează că prevederile contestate sunt conforme cu Constituția României. Legea, care fusese deja adoptată de Camera Deputaților în luna octombrie 2025, a fost trimisă președintelui pentru a fi promulgată. Detaliile legii includ posibilitatea de a modifica limitele ariilor protejate pentru anumite proiecte hidroenergetice aprobate înainte de 2007.

Criticile aduse de Nicușor Dan și Administrația Prezidențială

Nicușor Dan a argumentat că prevederile legii ar putea permite reducerea limitelor ariilor naturale protejate fără a respecta garanțiile de mediu cerute de legislația europeană. Acesta a subliniat riscurile pe care le implică pentru biodiversitate și habitat.

Administrația Prezidențială a corroborat aceste îngrijorări, subliniind că reluarea proiectelor vechi nu poate eluda evaluarea impactului asupra habitatelor protejate, conform directivelor Uniunii Europene. Deși CCR a respins aceste considerații, controversa asupra legii continuă să creeze disensiuni între autoritățile de mediu și politicieni.

Reacțiile organizațiilor de mediu

Legea a stârnit reacții vehemente din partea organizațiilor de mediu. Grupuri ca Bankwatch România și Comunitatea Declic s-au opus vehement, afirmând că modificările aduse ariilor protejate ar putea afecta grav 27 de parcuri naționale și naturale. Aceste organizații consideră că schimbările legislative creează un precedent care poate duce la distrugerea biodiversității și la degradarea mediului.

Un exemplu specific menționat este hidrocentrala Răstolița, un proiect ce trenează de decenii și care, potrivit activiștilor de mediu, ar avea un impact devastator asupra ecosistemului local. Aceștia cer menținerea strictă a reglementărilor de mediu, argumentând că energia verde trebuie obținută fără a dăuna naturii.

Argumentele susținătorilor proiectelor hidroenergetice

Susținătorii legii, inclusiv Daniel Zamfir, subliniază necesitatea de a crește capacitatea de producție energetică a României. Aceștia consideră că este inacceptabil ca investițiile în proiecte hidroenergetice, care au fost demarate înainte ca aceste terenuri să fie declarate arii protejate, să rămână abandonate.

Zamfir a afirmat, pe un ton provocator, că aceasta este o victorie împotriva ce numește „neomarxiști”, subliniind că România trebuie să își asigure independența energetică prin revitalizarea proiectelor de hidroenergie.

Următorii pași legali și implicațiile pentru mediul înconjurător

Chiar dacă legea a primit avizul pozitiv al CCR, promulgarea sa oficială de către președinte rămâne un pas crucial pentru a deveni efectivă. Conform legislației în vigoare, președintele are la dispoziție maximum 10 zile pentru a promulga legea după primirea deciziei CCR. Ulterior, aceasta va intra în vigoare la trei zile după publicarea sa în Monitorul Oficial.

Această situație va avea un impact major asupra peisajului energetic din România și asupra ecologiilor locale, fiind de așteptat ca bătălia juridică și dezbaterea publică să continue, având în vedere posibilele daune aduse mediului. Pe fondul acestor evenimente, dezbaterea despre cum va reuși România să concilieze nevoile energetice cu protecția mediului devine mai relevantă ca niciodată.

https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2025/09/8071882-mediafax_foto-alexandra_pandrea_gmn-scaled.jpg