Președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, propune o schimbare majoră în modul de achiziție al medicamentelor din programele naționale de sănătate. ,,Acele medicamente scumpe și foarte scumpe, care fac obiectul contractelor cost-volum, cred că ar fi util să fie achiziționate la nivel central, prin ONAC, iar spitalele să poată să acceseze foarte rapid; să nu mai deruleze 500 de spitale 500 de proceduri de achiziție”, a declarat acesta pentru Adevărul. Astfel, argumentează Moldovan, ar putea fi evitate blocajele administrative care lasă bolnavii fără tratament. Recent, pacienții cu cancer care se tratau la Institutul Oncologic București au fost trimiși acasă pe motiv că unitatea sanitară nu mai are bani de medicamente.
FOTO: CC0 Public Domain
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Cum argumentează președintele CNAS necesitatea schimbării
,,O achiziție centralizată pe toate medicamentele din programele naționale de sănătate – care însumează aproximativ 10 miliarde de lei – cred că este de bun augur. În felul acesta evităm și problema stocurilor care sunt în momentul de față un impediment real, pentru că fiecare spital trebuie să-și facă propriu stoc de medicamente, mai ales pe zona oncologică, astfel încât când vine pacientul la terapie să ai în farmacia spitalului medicamentul respectiv”, a declarat președintele CNAS.
Oficialul a mai oferit și un alt argument:
,,Imaginați-vă că, dacă suma de bani pe care o ai alocată pentru aceste programe de sănătate o împarți la un număr foarte mare de furnizori, atunci evident că și acei furnizori trebuie să aibă niște stocuri foarte mari. Ori lucrul acesta este imposibil din punct de vedere matematic: să ai un buget pe care să îl blochezi în foarte multe unități sanitare sub formă de stocuri. Și atunci trebuie avut grijă pe viitor și regândit modul în care se derulează aceste programe de sănătate”.
În plus, președintele CNAS spune că ar mai fi nevoie de o modificare:
,,O parte din medicamentele și materialele sanitare care sunt acum asigurate prin programele de sănătate trebuie să treacă pe contractul cadru normal astfel încât pacientul să aibă nevoie să beneficieze de ele atunci când are nevoie”.
Accesul pacienților la medicamente ar putea crește prin disponibilitatea acestora în farmaciile obișnuite, mai spune Horațiu-Remus Moldovan. Acesta consideră ,,depășit” felul în care se întâmplă lucrurile acum: medicamentele din programele naționale de sănătate sunt cu circuit închis, iar pacienții le primesc doar în timpul spitalizării sau la externare, din farmacia unităților sanitare.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Horațiu-Remus Moldovan, președintele CNAS
Cazul Institutului Oncologic București: ,,Managerul spitalului nu a fost informat de decizia de a trimite pacienții acasă”
Declarațiile vin în contextul în care pacienți diagnosticați cu cancer, care se tratau la Institutul Oncologic București au fost trimiși acasă, după ce unitatea sanitară a rămas fără medicamentele necesare.
Institutul Oncologic București a rămas fără medicamente. Zeci de bolnavi de cancer pulmonar, trimiși înapoi acasă
Moldovan spune că s-a ajuns în această situație nu din cauza lipsei de fonduri de la CNAS, ci a felului în care spitalul a gestionat lucrurile.
,,Institutul Oncologic București (IOB) are o medie de consum de 11 milioane de lei pe aceste medicamente. A primit la începutul lunii peste 12 milioane. Adică au primit atât cât au cerut. În data de 10, spitalele, dacă estimează că tratează un număr mai mare de pacienți și nu le ajunge suma, trebuie să facă solicitare către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului București. Așa e procedura. IOB n-a făcut lucrul acesta în data de 10, ci în data de 20. În data de 29 au și primit creditele de angajament. Pentru că nici în data de 20 nu au făcut demersurile în mod corect”.
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
Managerul IOB i-ar fi spus președintelui CNAS că nu știa despre ce se întâmplă.
Din discuțiile purtate cu doamna manager, nici managerul spitalului nu a fost informat de această decizie sau de aceste decizii ale unor medici de a trimite pacienții. Pentru că, dacă ar fi fost anunțată, ar fi putut face demersurile mai rapid către Casa de Asigurări de Sănătate. Și ar mai fi putut face un lucru: să împrumute acele medicamente și materiale sanitare de la alte spitale care derulează Programul de Oncologie și în momentul în care ar fi primit banii de la Casă i-ar fi returnat. Dar pentru că n-a fost anunțată, nu s-a întâmplat lucrul acesta, a declarat Horațiu Moldovan.
Președintele CNAS dă asigurări că există buget pentru programele naționale de sănătate:
,,Mai ales pe Programul de Oncologie, care e o prioritate absolută și e plata la nivel realizat, deci nu există plafoane. Situația este sub control, dar necesită un management adecvat și o analiză zilnică a consumurilor și a stocurilor de medicamente, astfel încât să nu există discontinuități la nivelul spitalelor care derulează Programul Național de Oncologie”.
,,Modul de organizare este depășit”
Acesta admite că pacienții pot rămâne fără tratament și spune că acest lucru se întâmplă și din cauza felului în care sunt organizate acum programele de sănătate.
Este adevărat ceea ce spun pacienții, pentru că aceste sincope pot să apară oricând din considerente administrative. Acolo unde sunt pași mai mulți, evident pe fiecare pas poate să apară câte un blocaj. (…) Cred că toate programele de sănătate trebuie evaluate din 5 în 5 ani și ele trebuie să fie flexibile, nu trebuie să rămână pe viață sub forma unor programe de sănătate.
Fiecare entitate, fiecare actor, jucător din sistemul sanitar are propriul interes
L-am întrebat pe președintele CNAS în cât timp consideră că ar putea fi implementată măsura achiziției centralizate a medicamentelor. Răspunsul este complicat.
,,Nu este doar decizia Casei Naționale de Asigurări și de Sănătate. Aici vorbim despre un consens și despre o colaborare foarte bună cu toți actorii implicați – de la spitale, case de asigurări de sănătate, direcții de sănătate publică, Ministerul Sănătății, Ministerul de Finanțe, Guvernul României – pentru că sunt multe modificări legislative care trebuie să fie agreate. Ele nu sunt complicate, doar trebuie un consens și implicare. Și, bineînțeles, avem nevoie de suportul pacienților pentru aceste demersuri.”
Alexandru Rogobete, declarație șoc: medicamente chimioterapice furate prin „facturi fictive” de la Institutul Oncologic București și duse la spitale private
O astfel de schimbare ar putea fi întâmpinată cu rezistență, mai spune Horațiu-Remus Moldovan.
,,Cu siguranță vor exista și nemulțumiri din perspectiva actorilor care sunt implicați în această zonă a programelor de sănătate, atât în zona publică cât și în zona privată. Și, de multe ori, demersuri în interesul pacientului au fost blocate. Istoria a arătat că au fost blocate fără a lua în calcul interesul pacientului, acela de a fi asigurat și protejat din punctul de vedere al costurilor. Toată lumea clamează că pacientul este în centrul sistemului sanitar, dar în realitate fiecare entitate, fiecare actor, jucător din sistemul sanitar are propriul interes. Casa Națională de Asigurare de Sănătate cu siguranță are următorul interes: conform legii, este principalul reprezentant al asiguratului.”
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”>
