Derapajele fiscal-bugetare ale României sunt penalizate de finanțatorii externi, țara noastră fiind taxată cu cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană pentru creditele pe termen lung.
Dacă în debutul anului Ungaria ajunsese să aibă cele mai mari dobânzi, din luna iunie am început din nou să înregistrăm cele mai mari dobânzi. Dacă în ianuarie plăteam o dobândă medie de 7,07%, în august am înregistrat 7,17%, după ce în iunie am înregistrat un vârf de 7,37%. Spre comparație, Ungaria a avut în august o dobândă de 7,03%, după ce maximumul din acest an l-a înregistrat în luna iunie, când a înregistrat o dobândă de 7,04% la creditele pe termen lung. Dobânzile foarte mari sunt o consecință a pierderii încrederii piețelor financiare și a investitorilor în angajamentele României, după ani de nerespectare a țintelor de deficit, spun analiștii economici. România se află de mai mulți ani în procedură de deficit excesiv, iar anul trecut a încheiat cu Comisia Europeană un plan pe șapte ani pentru aducerea deficitului sub pragul de 3%.
Neîncrederea finanțatorilor în posibilitatea țării noastre de a-și onora serviciul datoriei externe ne face să plătim dobânzi la împrumuturile pe termen lung cam de două ori mai mari faţă de media zonei euro. În ceea ce privește zona non-euro, în afară de Ungaria, care este aproape de noi, restul țărilor sunt la distanțe considerabile. Polonia, cu o dobândă medie de 5,40% a ocupat poziția a treia în luna august, în timp ce Republica Cehă a fost pe poziția a patra, cu 4,35%. Dacă ne uităm la Bulgaria, țară care se pregătește să adere la euro la începutul anului viitor, ea a avut o dobândă medie de 3,93%. Celelalte două țări din afara zonei euro, Danemarca și Suedia, au avut dobânzi medii la creditele pe termen lung de 2,37% și, respectiv, 2,43%.
Cresc taxele, dar nu scad cheltuielile statului
Dobânzile mari ar fi trebuit să fie de ani de zile un semnal de alarmă pentru autorități, dar acest lucru a fost ignorat. Acum Guvernul Bolojan este obligat să înceapă reducerea cheltuielilor statului, nu doar să crească taxe. Deocamdată, singurul lucru care se vede este doar creșterea taxelor, pentru că pe partea de reducere a cheltuielilor de funcționare ale statului acestea continuă să crească. De exemplu, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut, înregistrând o creștere de 8% în primele șapte luni din 2025 comparativ cu anul precedent, conform datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Această creștere contribuie la o presiune uriașă pe bugetul țării, așa cum subliniază un raport recent al Consiliului Concurenței.
Citește pe Antena3.ro
China a condamnat la moarte 11 persoane care fac parte din aceeași familie
Dobânzi de 51 miliarde de lei
România va plăti în 2025 dobânzi de 51 miliarde de lei, spunea recent vicepremierul Tancos Barna. Creșterea costurilor de finanțare pentru acoperirea împrumuturilor rostogolite din anii anteriori și a deficitului bugetar, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului, pune astăzi o presiune foarte mare pe bugetul de stat.
Necesarul de finanțare, estimat greșit în ultimii trei ani
De exemplu, în 2023 necesarul de finanțare al statului a fost majorat de trei ori. La începutul anului a fost stabilit la 160 de miliarde de lei prin Legea bugetului de stat, după care în octombrie planul de împrumuturi a fost revizuit la 180 de miliarde de lei, în noiembrie la 200 miliarde de lei, iar în decembrie la 205 miliarde de lei, dar împrumuturile efective au fost de 203 miliarde lei. În 2024 a fost majorat tot de trei ori, după ce inițial a fost estimat la 181 miliarde de lei, a fost revizuit în toamnă la 217 miliarde de lei și apoi, spre sfârșitul anului, a fost crescut din nou, ajungând la aproximativ 250 de miliarde de lei. Pentru anul în curs, necesarul brut de finanțare al statului era estimat la 232 miliarde de lei, din care 133 de miliarde de lei pentru acoperirea deficitului bugetar și 98,3 miliarde de lei pentru acoperirea datoriilor vechi. Suma de 232 miliarde de lei este deja depășită în condițiile în care ea era stabilită pentru un deficit de 7% (133 miliarde de lei), iar acum Guvernul spune că vom încheia cu un deficit de 8,4% din PIB, asta dacă nu va fi și acesta depășit. Un deficit de 8,4% din PIB înseamnă că trebuie acoperită o sumă de 159 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creștere de 26 miliarde de lei față de deficitul stabilit prin Legea bugetului de stat pe 2025. Trebuie spus că la creșterea necesarului de finanțare contribuie și creșterea dobânzile și ajungerii la scadență a unor credite pe termen scurt. Astfel, necesarul de finanțare estimat inițial la 232 miliarde de lei este depășit, iar el va fi majorat la circa 266 de miliarde de lei la rectificarea bugetară pe care Guvernul Bolojan o pregătește.
Tabel – Dobânzile plătite de România (mld. lei)
2014 – 10,2
2015 – 9,6
2016 – 10
2017 – 10,1
2018 – 12,9
2019 – 12,2
2020 – 14,5
2021 – 8
2022 – 29
2023 – 30,6
2024 – 36,28
În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 171,099 miliarde euro la 31 iulie 2025 (77,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 10,4% faţă de 31 decembrie 2024. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2025 nivelul de 49,058 miliarde euro (22,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 1,7% faţă de 31 decembrie 2024, arată datele BNR.
Datoria publică a depășit 1.000 de miliarde de lei
Datoria publică a României a depășit 1.040 miliarde de lei, potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor. Datoria statului a fost în luna mai la 1.040,62 miliarde de lei, în urcare de la 1.013 miliarde lei, în aprilie, când s-a depășit pentru prima dată pragul de 1.000 de miliarde de lei. Ca procent în Produsul Intern Brut (PIB), datoria publică a urcat la 57,2%, de la 56,8% în luna mai.
CE: Datoria va depăși 60% din PIB în 2025-2026
În ultimii cinci ani, ponderea datoriei publice în PIB a crescut semnificativ, apropiindu-se de pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht. Acest prag de 60% din PIB este monitorizat atent de instituțiile europene și internaționale, pentru că reprezintă un indicator-cheie al stabilității fiscal-bugetare a unei țări. Depășirea acestui nivel poate semnala probleme în capacitatea statului de a-și plăti datoriile pe termen lung și poate declanșa proceduri de monitorizare sporită din partea Uniunii Europene, atrăgea recent atenția organizația patronală Concordia. Estimările Comisiei Europene sugerează că, în perioada 2025-2026, România va depăși această țintă de referință. De altfel, asupra acestui lucru a avertizat inclusiv ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Rata dobânzii ne duce departe de aderarea la euro
Toate țările care aderă la zona euro sunt evaluate periodic de către Banca Central Europeană și Comisia Europeană pentru a vedea dacă economiile lor respectă cele patru criterii de la Maastricht (sau de convergență). Al patrulea dintre aceste criterii se referă la nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung. România reuşise în perioada 2014 – 2017 să îndeplinească acest criteriu Maastricht pentru aderarea la zona euro, dar în anii care au urmat ne-am îndepărtat puternic de această țintă. Din păcate, datele apărute arată că, în loc să revenim şi să anulăm mica depăşire a ţintei mobile, s-a produs o îndepărtare considerabilă. Articolul 4 din Protocolul privind criteriile de convergență, astfel cum este menționat la articolul 121 din Tratat, prevede că respectarea celui de-al patrulea criteriu de convergență „înseamnă că, observată pe o perioadă de un an înainte de examinare, un stat membru a avut o rată medie nominală a dobânzii pe termen lung care nu depășește cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzii nominale pe termen lung, cel mult, a celor mai bune trei state membre în ceea ce privește stabilitatea prețurilor. Ratele dobânzilor se măsoară pe baza obligațiunilor guvernamentale pe termen lung sau a unor titluri comparabile, ținând cont de diferențele dintre definițiile naționale”.
BERD ne taie din creșterea economică
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a revizuit în scădere la 0,9% prognoza de creștere a economiei românești pentru 2025, față de 1,6% cât a estimat în luna mai, potrivit raportului „Regional Economic Prospects”, publicat joi, 25 septembrie. Creșterea economică ar urma să accelereze la 1,6% în 2026 (-0,68% față de precedenta estimare), pe fondul accelerării absorbției fondurilor UE. Riscurile de deteriorare sunt legate de scăderea exporturilor și de reducerea investițiilor publice, mai arată raportul. „Încrederea mediului de afaceri a fost influențată negativ de instabilitatea politică din prima jumătate a anului 2025 și de măsurile de austeritate fiscală cu o valoare estimată la 5,5 % din PIB pe o perioada de doi ani”, mai notează raportul.
››› Vezi galeria foto ‹‹‹
