Opt dintre contestații au fost depuse de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România și Partidul Oamenilor Tineri (POT), critică lipsa dezbaterilor parlamentare și impactul negativ asupra economiei.
O a noua sesizare este depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și vizează modificările aduse condițiilor de pensionare pentru magistrați.
Legile contestate de AUR, SOS România și POT:
- Legea privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice.
- Legea pentru optimizarea activității autorităților administrative autonome.
- Legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice.
- Legea care aduce schimbări în domeniul sănătății.
Formațiunile politice acuză Guvernul că, prin asumarea răspunderii, a eliminat Parlamentul din procesul legislativ, încălcând principiile statului de drept.
AUR susține că utilizarea procedurii de urgență este nejustificată, invocând că probleme precum deficitul bugetar sau criza din sănătate sunt de lungă durată și ar fi trebuit abordate prin dezbateri parlamentare democratice.
„Analiza proiectelor adoptate prin această procedură abuzivă arată un tablou alarmant: încălcări constituţionale de o gravitate excepţională, un atac sistematic asupra separaţiei puterilor în stat şi o tentativă deliberată de concentrare a puterii legislative în mâinile Guvernului”, a transmis AUR, într-un comunicat de presă.
AUR a încercat, de altfel, să blocheze pachetele de măsuri prin patru moțiuni de cenzură, dar toate au picat la votul din Parlament.
Contestația Înaltei Curți de Casație și Justiție vizează pensiile speciale
Cea de-a noua sesizare, depusă de ÎCCJ pe 4 septembrie 2025, vizează legea care modifică regimul de pensionare al magistraților.
Înalta Curte e de părere că legea adoptată de guvernul Bolojan prin asumarea răspunderii subminează independența justiției și încalcă numeroase principii constituționale.
Noua lege introduce schimbări semnificative în regimul pensiilor de serviciu ale magistraților:
- Vârsta de pensionare crește treptat la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani.
- Vechimea în muncă necesară pentru pensionare se majorează de la 25 la 35 de ani, aliniindu-se la cerințele pentru ceilalți cetățeni.
- Valoarea pensiei este plafonată la 70% din ultimul salariu net, față de 100% în prezent.
ÎCCJ susține că această lege încalcă zeci de decizii anterioare ale CCR și principii fundamentale precum statul de drept, independența justiției, securitatea juridică, neretroactivitatea legii și încrederea legitimă.
Premierul Ilie Bolojan a sugerat însă că, în cazul în care legea privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților nu va trece de Curtea Constituțională, ar putea să își dea demisia.
Motivul invocat de premier a fost că această lege este o condiție importantă (jalon) pentru deblocarea a sute de milioane de euro din programul PNRR.
În plus, a spus premierul, dacă legea nu va fi validată de Curtea Constituțională, guvernul său și-ar pierde legitimitatea de a continua cu alte reforme.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
