Portul Shanghai din China este cel mai mare din lume FOTO: Wikipedia
O superputere economică, aflată la mare depărtare de America, a petrecut două decenii asamblând cu răbdare o rețea masivă care se întinde pe fiecare continent, cu excepția Antarcticii. Acum Statele Unite primesc o veste îngrozitoare despre această țară: rețeaua globală de porturi maritime deținută de China este prea mare pentru ca Donald Trump să o poată destrăma. Beijing exercită grade variabile de influență asupra a aproximativ 90 de porturi de mare adâncime din străinătate.
La ambele capete ale Canalului Panama se află două porturi masive operate de aceeași companie chineză. Orice perturbare a căii navigabile – ruta pentru aproximativ 40% din traficul de containere din SUA – ar putea costa companiile americane sute de milioane de dolari pe zi, ceea ce explică de ce președintele Donald Trump și-a propus să se asigure că punctul critic de blocare maritimă este în afara razei de influență a Beijingului, potrivit Bloomberg.
„China operează Canalul Panama și nu l-am dat Chinei. L-am dat statului Panama și îl luăm înapoi”, a declarat Trump în timpul discursului său inaugural din ianuarie.
Cererea lui Trump ca guvernul Panama să revoce drepturile CK Hutchison Holding Ltd. de a opera cele două porți de intrare evidențiază ceea ce pentru Washington și alte capitale mondiale este o realitate inconfortabilă: China a petrecut două decenii asamblând cu răbdare o rețea portuară masivă care se întinde pe fiecare continent, cu excepția Antarcticii.
Companiile chineze dețin sau operează terminale în peste 90 de porturi de mare adâncime în străinătate, conform datelor compilate de Isaac Kardon, cercetător pentru studii despre China la Carnegie Endowment for International Peace. Aceasta include 34 dintre cele mai aglomerate 100 de porturi, conform clasamentului Lloyd’s List. Printre holdinguri se numără al cincilea cel mai mare port de containere din Europa, primul port de mare adâncime de pe coasta Pacificului din America de Sud, capabil să gestioneze nave container ultra-mari, și participații în peste o treime din toate porturile comerciale din Africa.
garsoniere de vanzare bucuresti
„Spunem adesea că, pentru a ne îmbogăți, trebuie mai întâi să construim drumuri”, a declarat președintele chinez Xi Jinping, adresându-se lucrătorilor din portul Tieshan de la Marea Chinei de Sud în timpul unei vizite din 2017. „Dar în zonele de coastă, pentru a ne îmbogăți, trebuie mai întâi să construim porturi.”
China, a cărei pondere din exporturile globale de mărfuri a totalizat aproximativ 15% în 2024, de departe cea mai mare dintre toate țările, are un interes comercial clar în menținerea unei prezențe de-a lungul rutelor comerciale maritime importante. Un studiu din 2018 realizat de PwC a estimat că fiecare dolar cheltuit de China pentru porturile africane generează 13 dolari în comerț – ca să nu mai vorbim de rentabilitatea geopolitică a investițiilor.
Cel mai dezvoltat port din America de Sud este finanțat de China
„Există o prezență chineză majoră în fiecare regiune, grupată în jurul punctelor cheie de blocare maritimă”, spune Kardon, care este și autorul cărții „Legea mării din China: Noile reguli ale ordinii maritime”. „Există un avantaj comercial evident pentru această rețea, dar ridică și preocupări acute de securitate.” Porturile fac parte dintr-o competiție mai amplă pentru dominația maritimă între China și SUA.
Porturile operate de CK Hutchison, un conglomerat cu sediul în Hong Kong, erau odată considerate ca fiind în afara accesului direct al conducerii de pe continent, dar acest lucru s-a schimbat odată cu eforturile de a limita autonomia teritoriului în ultimii ani. În alte cazuri, influența Beijingului este mai puțin ambiguă: Pireu din Grecia și Chancay din Peru sunt deținute de China Cosco Shipping Corp., care a fost inclusă pe lista neagră de Pentagon în ianuarie pentru presupuse legături cu Armata Populară de Eliberare.
Oficialii americani susțin că porturile administrate de chinezi ajută Beijingul să adune informații. Porturile din Grecia, Nigeria și Sri Lanka au primit nave de război chineze, în timp ce prima bază militară de peste mări a Chinei, în mica națiune africană Djibouti, a început ca un „centru logistic” lângă un port deținut de chinezi. „Asigurarea faptului că porturile lumii rămân deschise și sigure este esențială pentru comerțul global”, a declarat senatorul american Andy Kim din New Jersey.
Pireu a fost cel mai important într-o serie de achiziții chineze de participații în porturi sau terminale din Europa. Aproximativ o zecime din capacitatea portuară europeană este acum în mâinile investitorilor chinezi.
Chancay, un port de adâncime din Peru, ar putea ajuta China într-un alt tip de conflict: războiul comercial al lui Trump. Instalația de 1,3 miliarde de dolari se află într-un golf acoperit de ceață, înconjurat de dealuri stâncoase, adiacent unui mic oraș pescăresc cu aproximativ 63.000 de locuitori.
Finanțat de un consorțiu de bănci chineze și deținut și operat în majoritate de Cosco, Chancay este primul port de pe coasta Pacificului din America de Sud care poate găzdui nave container ultra-mari – nave lungi cât patru terenuri de fotbal, care pot transporta până la 24.000 de containere. Un raport din iunie al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington a identificat 37 de proiecte portuare legate de China în America Latină și Caraibe.
Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent
