Provocarea mortală de pe TikTok a ajuns în școlile din România. Îi lasă pe elevi inconștienți

Medicii avertizează că astfel de practici pot provoca leziuni cerebrale și tulburări cardiovasculare. Psihologii atrag atenția că dorința de a fi acceptat de grup și curiozitatea îi pot determina pe copii să încerce provocări ale căror riscuri nu le înțeleg.

Provocarea fatală a ajuns în școlile din România

Mama unei fete de 13 ani a aflatcă provocarea fatală a ajuns printre colegii fiicei sale.

„Ieri a venit fetița să îmi povestească cum că un alt coleg din altă clasă a făcut trendul acesta și i-a ieșit, a leșinat. Vreo trei, patru colegi de la ea din clasă au vrut să încerce și ei trendul”, povestește aceasta

Provocarea presupune forțarea organismului până la apariția stării de leșin.

Medicii avertizează că pierderea cunoștinței nu este un joc și poate avea consecințe grave.

„Se întâmplă niște modificări de gaze în sânge, ceea ce duce la o vasoconstricție a arterei ce merge în cap, generând o stare de amețeală. Și în momentul acela sunt pe punctul de a cădea. Sunt sportivi de performanță care mor subit pentru că replică jocul acesta. Cu siguranță, cei care fac un astfel de joc pot deceda”, explică Stoicescu Claudiu, medic cardiolog.

82 de deceseîn SUA

Pericolul nu este doar teoretic. Un raport al autorităților americane a identificat 82 de decese asociate acestui tip de provocare în rândul unor tineri cu vârsteîntre 6 și 19 ani.

„Am auzit de trendul ăsta. Practic te face să leșini la comandă”, spune un adolescent.

Întrebat cine este responsabil pentru faptul că astfel de provocări ajung la copii, unii oameni indică lipsa educației și rolul părinților.

„Educație. Copiii nu au conștiință, deci părinții sunt de vină. Sunt atât de ocupați, încât nu mai au timp de educația lor”,cred oamenii.

Sfaturi pentru părinți

Specialiștii spun că reacția părinților este esențială, însă discuția cu adolescentul trebuie purtată fără judecată și fără a transforma curiozitatea într-un conflict.

Psihologii recomandă părinților să încerce să înțeleagă motivele pentru care copilul ar putea fi tentat să participe la o astfel de provocare.

„Să încerci, să înțelegi de ce crede el că a făcut ce a făcut. Poate ai fi simțit excludere din grup, să încerci să îi arăți mecanismul de înțelegere din spate”, spune Gabriela Groza, psiholog criminalist.

Presiunea grupului poate avea un rol important. Pentru un adolescent, dorința de a nu fi exclus sau de a demonstra că poate face același lucru ca ceilalți poate cântări mai mult decât evaluarea riscului.

Astfel că specialiștii recomandă părinților să discute constant cu copiii despre ceea ce văd online și să îi învețe să recunoască situațiile care le pot pune viața în pericol.

Citește șiParadoxul Generației Z: fug de fake news, dar stau lipiți de TikTok

Un videoclip șters nu înseamnă că provocarea dispare

Eliminarea unui videoclip de pe o platformă nu înseamnă neapărat și dispariția provocării.

Un videoclip poate fi descărcat, redistribuit în grupuri private, trimis prin aplicații de mesagerie sau, pur și simplu, transmis mai departe prin intermediul altor copii.

Un trend poate trece astfel rapid de la o țară la alta, chiar și după ce materialul original a fost șters.

„Vor spune că responsabil este utilizatorul. Dacă vei întreba pe stradă, oamenii vor spune că sunt părinții responsabili. Dacă vei întreba la școală, profesorii vor spune că și părinții, și elevii, dar și ei sunt responsabili, pentru că e un trio care ar trebui să funcționeze”, afirmă Marian Hurducaș, specialist în pericole online.

Responsabilitatea pentru siguranța copiilor în mediul online este, astfel, împărțită între familie, școală, platformele de socializare și, nu în ultimul rând, utilizatori.

Problema a ajuns inclusiv în atenția instanțelor. Patru familii din Marea Britanie au dat în judecată, anul trecut, o rețea de socializare, după ce copiii lor au murit în urma unor provocări periculoase, potrivit Observator.

Într-o lume în care un videoclip poate ajunge în câteva ore la milioane de utilizatori, specialiștii spun că educația digitală și discuțiile dintre părinți și copii sunt printre principalele instrumente prin care astfel de provocări pot fi recunoscute și evitate.

Citește pe Antena3.ro

O femeie a vândut tot ca să se mute în Zanzibar, iar după 2 ani a aflat cum este, de fapt, să trăiești acolo