România cere încă o dată scoaterea ursului brun de pe lista speciilor protejate

Guvernul Cioloș a adus României o problemă care a rămas nerezolvată în ultimii 10 ani: înmulțirea necontrolată a exemplarelor de urs brundupă interzicerea vânătorii și a hrănirii acestor animale, în pădure. Specialiștii în carnivore mari au avertizat guvernul, încă din 2016, că o astfel de decizie va duce la înmulțirea atacurilor acestor animale asupra oamenilor, pentru că multe exemplare vor căuta hrană în afara pădurilor, intrând în localități.

Cel mai recent recensământ al urșilor de pe teritoriul României s-a finalizat în 2022 și a fost publicat oficial, de Ministerul Mediului, în 2023, în timpul mandatului de ministru al Mediului deținut de Tanczos Barna, de la UDMR. Ministrul a încercat să deblocheze măcar cotele de vânătoare care ar fi trebuit să fie date anual, conform legislației în vigoare, pentru a reduce înmulțirea peste măsură a urșilor, dar ONG-urile de mediu au reușit să blocheze orice fel de inițiativă care presupune vânătoarea. Astfel, numărul de exemplare a crescut în fiecare an, depășind deja de 4 ori capacitatea pădurilor de a menține aceste mamifere în zonele nelocuite de oameni – de la un număr maxim de 4.000 de exemplare, la peste 16.000, cât se estimează că ar putea fi în prezent, după ce recensământul din 2022 arăta că populația de urși crescuse la peste 12.000 de exemplare. Barna încearcă acum să rezolve problema la Comisia Europeană, cerând scoaterea ursului brun de pe lista speciilor protejate, dar România deja a semnat, împreună cu alte state europene, o cerere în acest sens, în timpul mandatului de ministru al Mediului deținut de Barna.

Săptămâna aceasta se așteaptă definitivarea listei statelor care vor sprijini România în demersul prin care se cere scoaterea ursului brun de pe lista speciilor protejate, după ce atacurile asupra localităților și a oamenilor au devenit zilnice. Inițiativa intervenției la Comisia Europeană îi aparține fostului ministru al Mediului Tanczos Barna, care a mai încercat și pe alte căi să salveze comunitățile de atacurile urșilor, dar nu a reușit, fiind atacat permanent de activiștii de mediu.

Barna reușise să emită ordinul de ministru pentru cotele de vânătoare – cotele de prevenție, menite să mențină un număr redus de exemplare, prin extragerea anuală a unui număr de urși stabilit pe baza unor studii științifice -, dar a făcut acest lucru la final de mandat și cotele nu au mai fost aplicate în mandatul Dianei Buzoianu.

Actualul demers al lui Tanczos Barna este, de fapt, o continuare a unor demersuri comune ale mai multor state care au semnat împreună o solicitare de scoatere a ursului brun de pe lista speciilor protejate, cu mai mulți ani în urmă, când Barna conducea Ministerul Mediului. Acum s-a ajuns la o situație fără precedent, atacurile urșilor fiind rezultatul firesc al înmulțirii peste măsură a acestor animale, astfel încât nu se mai justifică includerea lor pe lista celor strict protejate ca fiind pe cale de dispariție.

De altfel, România este singura țară din lume care permite înmulțirea urșilor, chiar dacă atacă oameni, gospodării și localități, atât în mediul rural, cât și în marile orașe – Brașovul fiind deja renumit pentru numărul foarte mare de urși care ajung pe străzi sau chiar în casele oamenilor. Rapoartele serviciului de urgențe 112 arată că sunt zile în care se depășește numărul de 20-25 de apeluri pentru semnalarea prezenței urșilor în oraș, dar sunt afectate toate localitățile din județ, inclusiv stațiunile de pe Valea Prahovei, unde oamenilor le este frică să meargă pe stradă, existând în permanență pericolul de atac al urșilor.

Votanții UDMR așteaptă salvarea de la ministrul lor

Cele mai afectate județe sunt Brașov, Mureș, Harghita și Covasna, unde sunt și cei mai mulți votanți UDMR care așteptau o rezolvare de la Tanczos Barna, încă de când era ministrul Mediului. De data aceasta, Tanczos Barna a cerut și sprijinul altor state din UE, pentru înlăturarea acestui pericol.

„Solicit ca această problemă să fie discutată inclusiv în Consiliul AGRIFISH, pentru că este dincolo de partea de mediu şi de protecţie a speciilor pe cale de dispariţie, care sunt în pericol. Este şi o problemă a agriculturii. Ştim că a crescut an de an suma plătită drept pagubă la fermieri, creşte numărul de atacuri, creşte numărul de apeluri şi trebuie să intervenim şi la nivelul Comisiei Europene. Deci, pe această temă vom trimite această solicitare Comisiei. Este redactată şi am început deja demersurile de strângere de susţinători în rândul statelor membre”, a explicat Tanczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și viceprim-ministru.

Legislația românească e atacată de ONG-uri

Barna a subliniat că situaţia în care se află România nu mai poate fi tolerată şi va putea fi rezolvată doar odată cu schimbarea legislaţiei la nivelul UE. De altfel, legislația românească prevede cotele anuale de intervenție și de prevenție, care ar fi încetinit înmulțirea urșilor, dar este blocată de activiștii de mediu și de ONG-uri, de un deceniu.

„Am avut mai multe discuţii încă din perioada când am fost la Ministerul Mediului cu privire la populaţia de urs brun din România. Sunt convins, ca ministru al Agriculturii interimar sau neinterimar, ca persoană fizică, ca senator, că în România această situaţie poate fi rezolvată doar dacă se schimbă legislaţia şi la nivelul Uniunii Europene. Avem astăzi o lege care propune majorarea cotelor de vânătoare. Această lege, din păcate, este la Curtea Constituţională. Aşteptăm decizia Curţii, dar, în acelaşi timp, eu cred că la nivelul Uniunii Europene trebuie să informăm corect toate statele membre şi să-l informăm pe domnul comisar că situaţia nu mai poate fi tolerată aşa cum este”, a mai precizat Tanczos Barna.

La nivel european s-a mai luat o astfel de decizie în privința lupilor, după ce un lup a mâncat un ponei, în Germania, apoi specia a fost scoasă de pe lista speciilor protejate. În România, lupii și urșii mănâncă zilnic oi, vaci sau câini din gospodării, atacă și omoară oameni, dar sunt protejați de activiștii de mediu, indiferent câte victime ar face, în timp ce legitima apărare a devenit „braconaj”, în instanțele de judecată.

„La noi, nu poneii sunt în pericol, ci oamenii. Au murit zeci de persoane. Din păcate, avem zeci de tragedii din cauza atacurilor de urs. Şi zilele trecute am avut situaţii de genul acesta, motiv pentru care trimit o scrisoare comisarului şi solicit includerea pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a unui punct prin care propunem acelaşi tratament în cazul ursului brun ca la lup: o flexibilizare sau o trecere a ursului brun într-o altă anexă unde să aibă un statut de protecţie ca specie, dar nu în toate statele membre, de exemplu. Pentru acest demers o să avem sprijinul mai multor state membre”, a precizat ministrul.

Președintele României și Curtea Constituțională au blocat legea

În România, legile care ne-ar apăra de atacurile animalelor sălbatice sunt blocate. Directiva europeană pentru habitate nu interzice vânătoarea. Ministrul USR al Mediului, Diana Buzoianu, și-a menținut poziția protectoare față de atacatori, chiar și după ce au început să fie raportate zilnic atacuri cu victime umane în toată țara, iar activiștii de mediu desfășoară o campanie continuă de PR împotriva victimelor, susținând că urșii nu reprezintă un pericol, ci ar exista doar nevoia de a se câștiga bani din vânătoare. Sau că „Omul este vinovat și trebuie să plătească pentru că a tăiat pădurea” – omul fiind ceva nedefinit pentru cei care susțin această campanie continuă împotriva oamenilor, deși fac parte din aceeași specie. Parlamentul României a votat, recent, o lege pentru completarea Ordonanței nr. 81/2021 care stabilește cadrul legal pentru intervenția imediată a autorităților în cazul prezenței sau atacurilor urșilor bruni în zonele intravilane și cote de intervenție anuale de 850 de exemplare. Este vorba despre legea promovată de Tánczos Barna, care stabilește cote anuale de prevenție de 850 de urși. A fost votată de Parlament în luna mai, dar a fost blocată de președintele Nicușor Dan care a trimis-o la CCR, pe 21 mai 2026, invocând probleme de constituționalitate. În continuare se așteaptă decizia CCR, pentru rezolvarea problemei.

Până acum, cotele de prevenție erau de circa 550 de exemplare anual, la care se adăugau animalele vânate în cotele de intervenție – adică cele care deja au atacat oameni și gospodării – circa 50 pe an, dar nici măcar din cotele de intervenție nu se mai vânează, în ultimii ani, pentru că trebuie să se constituie o echipă coordonată de primarul localității în care au existat atacuri.

După 2023 nu s-au mai făcut studii

Situația nici măcar nu este cunoscută, în privința numărului actual al urșilor, nici în cea a atacurilor, multe rămânând neraportate. Chiar și atunci când mor oameni sfâșiați de urși, doar autoritățile locale pot lua decizia de a elimina pericolul, însă mulți primari refuză să intervină, fiind o procedură foarte complicată și existând riscul de a se alege cu dosare penale, pentru „braconaj”.

În prima parte a lunii mai, o femeie în vârstă de 53 de ani din comuna Telciu, județul Bistrița-Năsăud, a fost sfâșiată de urs, când a mers la pășune să aducă animalele. În același județ, într-o zonă greu accesibilă din apropierea localității Bidigiu, a fost sfâșiat de urs un bărbat. Zeci de alte atacuri ale urșilor au fost raportate, în ultima perioadă, iar altele nici măcar nu sunt raportate, dacă se provoacă doar pagube în gospodării. Recent, o tânără de 18 ani, venită din Ucraina, a fost atacată de un urs, fata fiind în excursie pe munte. O altă tânără de 18 ani fusese mâncată de urs anul trecut, într-o călătorie similară, iar jandarmul montan care a împușcat ursul agresiv are dosar penal pentru „braconaj”.

Multe victime nu mai raportează atacurile, pentru că nu vor să se pună rău cu autoritățile și nu cer nici măcar daune, dacă nu le sunt sfâșiate animalele. Iar primarii refuză să intervină, ferindu-se de scandal și de dosare penale.

Edilii nu au niciun fel de pregătire pentru astfel de intervenții, dar nici nu vor să fie urmăriți de ONG-iști și de plângeri penale, dacă intervin după atacurile urșilor. Este posibil ca nici măcar atunci când oamenii sunt omorâți de urși să nu fie împușcate animalele care au atacat, pentru că decizia aparține autorităților locale, iar acestea pot, conform legii, să nu intervină. Atunci când primarii au încercat să-și salveze comunitățile de atacurile urșilor s-au ales cu procese penale și au fost târâți ani la rând în instanțele de judecată, de activiștii și ONG-urile de mediu.

Diana Buzoianu a refuzat să aplice Directiva Habitate

În acest moment, conform Ordonanței nr. 81 pot fi împușcați urșii care atacă oameni, animale și gospodării, dar numai dacă solicită autoritățile. Legislația românească s-a complicat foarte mult, pentru a-i descuraja pe primari să intervină, atunci când apar urșii în localități, iar după ce unora dintre edili li s-au făcut dosare penale, ceilalți aleg să nu facă nimic.

România avea, încă din 2022 între 10.400 și 12.700 de urși, conform recensământului publicat în 2023, dar vânătoarea a fost oprită în continuare, ceea ce înseamnă că în prezent ar putea fi peste 16.000 de exemplare. Ministerul Mediului nu a luat absolut nicio măsură, deși primește periodic estimări de la Agenția de Protecția Mediului.

„Dacă s-a oprit vânătoarea, putem estima că a crescut populația de urși, după 2023, dar nu avem cifre exacte, pentru că nu s-a mai făcut niciun studiul, de atunci. S-a interpretat greșit și acea reacție de la Bruxelles, în anul 2017, când Guvernul României a mers să ofere un număr mare de urși țărilor care nu mai au niciun exemplar. Nu ni s-a spus să nu-i vânăm, ci ne gestionăm problema intern. Sunt 10 state care cer ca ursul să fie scos de pe lista animalelor protejate, printre care și România, alături de Suedia, Finlanda, Slovenia, Croația și Slovacia – toate cele care recoltează urs. Lupul deja este scos de pe lista animalelor protejate, dar Diana Buzoianu nu a pus în aplicare modificarea la Directiva Habitate nici pentru lup”, a explicat, pentru Jurnalul, dr. Ovidiu Ionescu, de la Universitatea Transilvania din Brașov, expert în carnivore mari – cel care a coordonat aproape toate cercetările din ultimii 20 de ani privind populația de urși din România. Acesta spune că doar 4.000 de exemplare poate susține pădurea, în România, iar atunci când populația de urși depășește aceste cote maxime, atacurile acestor mamifere asupra localităților devin inevitabile.

Legea blocată la CCR ar putea să ducă la scăderea populației de urși, în următorii 10-15 ani. Dacă se vor putea vâna cele 850 de exemplare anual, în cotele de prevenție, plus cele care intră în cotele de intervenție, după ce atacă oameni și gospodării, s-au ajunge la un număr mai mic de urși, astfel încât se va reduce numărul atacurilor lor asupra zonelor locuite de oameni.

În timp ce oamenii sunt sfâșiați, afacerile cu garduri electrice înfloresc, deși nu rezolvă problema. Ministrul Mediului a finanțat, din ianuarie 2026, cu 24 de milioane de lei instalarea a 1.635 de sisteme de garduri electrice, pentru 14.678 de lei per unitate, de 6 ori mai mult decât costul aceluiași gard cumpărat de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS).

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Citește pe Antena3.ro

Haos la granița Greciei. Sunt cozi de mașini și autocare cât vezi cu ochii din cauza EES. „Așa va fi toată vara”